The Economist: Adevarul despre avionul de pasageri doborat de oamenii lui Putin – masacrul care a prevestit razboiul din Ucraina

Pe data de 17 iulie 2014, Vitali s-a trezit la ora sase dimineata ca sa mearga cu vacile la pascut. Era o zi frumoasa. Vitali era un elev sarac care si-a petrecut toata viata in Hrabove, un sat din estul Ucrainei ce arata la fel ca in vremurile sovietice. Vitali nu vazuse niciodata Kievul si nici nu zburase vreodata cu avionul. Lumea lui era mica si pasnica... pana in acea vara. 

La 2.500 de kilometri departare de Hrabove, la Amsterdam, 298 de persoane s-au urcat la bordul avionului Malaysia Airlines, zborul cu numarul MH17. Avionul a decolat la ora 12:31, pornind in ceea ce ar fi trebuit sa fie o calatorie de rutina. 

In jurul orei 15:00, MH17 a comunicat cu un turn de control din centrul Ucrainei. Apoi, si-a continuat zborul pe deasupra regiunii Donbas, unde de cateva luni de zile Rusia si trupele separatiste pe care le sustine luptau impotriva guvernului ucrainean.

Vitali era cu vacile pe camp. A auzit o bubuitura, s-a uitat pe cer si a vazut un avion. Devenea din ce in ce mai mare, de parca zbura direct spre el; s-a rotit haotic pana cand s-a dezintegrat in aer.

„Nu se poate asa ceva”,  s-a gandit Vitali, care s-a ascuns intr-un sant, si-a pus rucsacul deasupra capului si s-a rugat. 

Impactul a scuturat pamantul. Cand fragmente din avion cadeau inca din cer, Vitali a luat-o la fuga inspre sosea, acolo unde a vazut corpul dezbracat al unui om cu fata in jos. Apoi, a mai vazut unul. 

Vitali a gasit cadavre imbracate in haine de civili inca legate cu centura de scaunul pe care sedeau in avion; atunci si-a dat seama ca trebuia sa fie vorba de un avion de pasageri. 

Vitali s-a dus acasa unde mama si fiica lui se ascundeau in beci. Tatal lui plecase sa il caute. Cand, intr-un final, s-au regasit cu totii, s-au luat in brate.

Un camp plin de cadavre mutilate. „Am devenit niste bestii”

Campul unde se prabusise avionul era plin de cadavre mutilate, metal carbonizat si urmele infioratoare ale vietilor pierdute: ghiduri turistice si carti de joc, pachete de servetele si unul de absorbante, un calut de jucarie roz si un papagal ara adevarat, un costum de baie portocaliu, un colier topit si un ceas care s-a oprit la ora 15:27. 

„Doar o lobotomie m-ar putea face sa uit asta”,  a spus tatal lui Vitali, Viktor, in noaptea de dupa incident. Tocmai ce bause primul sau pahar de vodca la opt ani dupa ce s-a lasat de bautura.  „Ce cuvinte ar putea sa explice asta? Sa lasam lumea asta sa se distruga si sa vina din nou dinozaurii – macar ei nu se omorau unii pe altii cu arme ca astea. Am devenit niste bestii.”

Imediat ce MH17 s-a prabusit, a inceput o batalie pentru aflarea adevarului si gasirea vinovatilor. Oficialii ucraineni si cei din Occident au spus ca o racheta sol-aer care a fost lansata de pe teritoriul ocupat de separatisti a provocat incidentul. 

Vladimir Putin, care la acea vreme a negat orice implicare a Rusiei in conflictul din estul Ucrainei, a dat vina pe autoritatile de la Kiev. 

La inceput, tragedia parea ca va forta comunitatea internationala sa intervina pentru a stinge focul razboiului care avea mai apoi sa arunce in aer toata Ucraina. 

Multi ucraineni au sperat ca lumea va sari in ajutorul Ucrainei dupa socul provocat de acest incident. Barack Obama, pe atunci presedintele Statelor Unite, a spus ca acesta Europa si restul lumii se vor trezi acum la realitatea si vor realiza ce consecinte grave are conflictul tot mai intens din estul Ucrainei.

Ceea ce a urmat, insa, a fost o serie de sanctiuni ineficiente, un acord de pace sortit esecului intre Ucraina si Rusia la inceputul anului 2015 si, in mare, o intoarcere la normal pentru comertul dintre Europa si Rusia. 

Germania a lansat Nord Stream 2 la un an dupa prabusirea avionului, iar fanii fotbalului au mers la Moscova pentru Cupa Mondiala din 2018. Doar cand Putin a invadat cu totul Ucraina in 2022, lumea s-a trezit cu adevarat. 

Si totusi, pe masura ce razboiul se prelungeste la nesfarsit, unii dintre noi sunt cat pe ce sa adoarma din nou, uitand care este miza campurilor de floarea soarelui scaldate in sange din estul Ucrainei.

Igor Girkin a stiut imediat ca a intrat intr-o mare incurcatura

Cand a devenit clar ca se prabusise un avion de pasageri, Igor Girkin a stiut imediat ca intrase intr-o mare incurcatura. Un soldat si spion experimentat, mustaciosul domn Girkin era poreclit Strelkov, sau „Tragaciul”. 

Inca din vremea studentiei, Girkin a sustinut refacerea Imperiului Rus. A asistat la anexarea Crimeei de catre Rusia si a ajuns mai apoi „ministru al apararii” in Republica Populara Donetk. Inainte de incident, Girkin le ceruse insistent oficialilor rusi „sisteme de aparare anti-aeriana decente” pentru a contracara fortele aeriene ucrainene, dupa cum chiar el a spus intr-o convorbire telefonica interceptata. 

In dimineata zilei de 17 iulie, Girkin i-a chemat pe comandatii din subordinea sa la sediul lui. Un sistem de rachete sol-aer Buk ajunsese in sfarsit din Rusia.

In acea dupa-masa, o pagina pe o retea sociala care ar fi fost administrata de sustinatori ai lui Girkin a anuntat triumfator ca un avion militar ucrainean a fost doborat in apropiere de Snijne, un oras de langa Hrabove – mesajul a fost editat in scurt timp. 

Serghei Dubinski, unul dintre adjunctii lui Girkin, a incercat sa il convinga pe seful lui ca un avion de vanatoare ucrainean a doborat MH17. Girkin se indoia de acest lucru. L-a presat pe Dubinski sa se asigure ca „echipamentul” ajunge inapoi in Rusia. 

Pentru a nu parea ca vor sa ascunda adevarul, separatistii le-au permis accesul oficialilor si investigatorilor internationali la zona de 50 de kilometri patrati in care s-a prabusit avionul pentru a recupera resturile aeronavei.

„Iarta-ne, Olanda” si minciunile lui Putin

Rusia ar fi putut sa recunoasca ca a provocat acest tragic accident, la fel cum alte tari au facut-o in trecut: America a doborat un avion de pasageri iranian in 1988, omorand 290 de oameni; Iranul a tras asupra unui avion ucrainean in 2020, omorand 176 de oameni. In ambele cazuri, guvernele si-au recunoscut pana la urma vina. 

Unii din Rusia au vrut sa faca si ei la fel – Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia, a pus MH17 pe prima pagina cu mesajul „Iarta-ne, Olanda”. Dar Putin a ales sa inceapa o campanie a minciunilor. 

Scopul nu era sa ii faca pe oameni sa creada ca s-a intamplat ceva anume, ci sa ii deruteze atat de mult incat sa se indoiasca de faptul ca se poate afla adevarul.

Presa rusa a spus ca un avion de vanatoare ucrainean a doborat MH17, scotand in evidenta un cont de Twitter care ar fi apartinut unui controlor de trafic din Spania pe nume Carlos, care lucra la Kiev si a vazut avionul ucrainean pe radar – un fost infractor spaniol le-a spus jurnalistilor mai apoi ca a fost platit de surse din Rusia sa scrie acele mesaje. 

Alti asa-numiti experti au dat vina pe CIA. Presa rusa a difuzat reportaje in care se sustinea faptul ca cadavrele descoperite la locul accidentului pareau ca murisera inainte de prabusire.

Cei patru suspecti acuzati de crima de procurorii olandezi

In raport cu populatia totala a tarii, un procent mai mare de olandezi au murit in zborul MH17 decat americani in atacurile teroriste din 11 septembrie. 

Investigatorii de la Bellingcat au pus cap la cap postarile de pe retelele sociale rusesti pentru a reconfigura traseul pe care l-a strabatut sistemul Buk, pornind dintr-o baza din Rusia si ajungand pe teritoriul separatistilor din estul Ucrainei, ceea ce arata ca Rusia a fost cea care a pus la dispozitia soldatilor prorusi arma cu care a fost doborat MH17.

Srapnelul in forma de fluture descoperit de investigatorii olandezi in interiorul cadavrelor pilotilor demonstreaza ca racheta folosita a fost intr-adevar una lansata de sistemul Buk.

In vara anului 2019, procurorii olandezi au acuzat de crima trei cetateni rusi si un ucrainean: Girkin, Dubinski si doi dintre adjunctii lor, Oleg Pulatov si Leonid Harcenko. Intrucat Rusia nu are acord de extradare cu Olanda, suspectii au fost judecati in lipsa.