Ucraina comemorează patru decenii de la dezastrul de la Cernobîl pe timp de război. Acum 40 de ani cantități uriașe de radiații au ajuns în atmosferă, afectând Ucraina, Belarus, Rusia și mai multe țări europene. Zeci de oameni au murit imediat după accident. Alte mii s-au stins ulterior, din cauza iradierii. Și o zonă uriașă din jurul centralei a fost evacuată permanent, din cauza contaminării radioactive. Astăzi în țara vecină au avut loc mai multe ceremonii de comemorare. Și președintele Maia Sandu a mers la Kiev unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski și a anunțat că va merge și la Cernobîl pentru a aduce un omagiu celor care au intervenit în urma catastrofei din 1986.
26 aprilie 1986. O explozie și un incendiu au izbucnit la centrala nucleară de la Cernobîl, în timpul unor teste la putere redusă. Deflagrația a distrus clădirea reactorului cu numărul 4 și substanțele radioactive s-au răspândit în atmosferă, timp de mai multe zile. 600 de mii de pompieri, militari, tehnicieni, medici și lucrători civili - cunoscuți sub numele de „lichidatori” - au intervenit pentru a stinge incendiul și pentru a curăța zona contaminată.
Mikola CIUDAK, LICHIDATOR AL DEZASTRULUI DE LA CERNOBÎL: „Sunt infinit recunoscător pentru eroismul camarazilor mei, al tinerilor care și-au dat viața pentru ca noi să trăim astăzi. Ca pompier, înțeleg că, dacă nu ar fi dus la capăt această faptă eroică și nu ar fi protejat lumea, ar fi existat un crater cu o lățime de 200 de kilometri și o zonă afectată pe o rază de 800 de kilometri, nu de 30 de kilometri, cât este acum.”
Mikola a fost implicat în acțiunile de decontaminare a solului și apoi a clădirilor. S-a reîntors la Cernobîl, alături de foști camarazi, pentru prima dată de la dezastru. Iar Volodimir a condus o unitate de geniști care a intervenit la Cernobîl. Detectoarele de radiații, măștile de gaze și uniformele expuse acum la muzeu îi amintesc de acele zile dure.
Volodimir ROSHCÎN, LICHIDATOR AL DEZASTRULUI DE LA CERNOBÎL: „Uniforma pe care o purtam cât ne îndeplineam sarcinile de decontaminare trebuia schimbată în fiecare zi. Nu am riscat să fac alți copii. De ce? Din cauza radiațiilor la care am fost expus și a efectelor pe care le are asupra sănătății.”
O suprafață de peste 4.700 de kilometri pătrați din jurul centralei - unde se afla o localitate cu o populație de 50 de mii de oameni - a fost abandonată, din cauza contaminării radioactive.
Marta ANDRIICHUK, DIRECTOAREA MUZEULUI SERVICIULUI DE STAT DIN LVOV: „Abia peste 24 de mii de ani, zona de excludere va fi cu adevărat curată din punct de vedere ecologic și potrivită pentru a fi locuită din nou.”
Astăzi la 40 de ani de la tragedie, președintele țării noastre, Maia Sandu a mers la Kiev și a avut o întrevedere cu Volodimir Zelenski la care a vorbit despre dezastrul de la Cernobîl, care în opinia sa a arătat disprețul față de viața umană și secretomania regimului sovietic.
De asemenea, în această zi la Kiev a fost deschis Muzeul Național Cernobîl: „oameni și sensuri.” Primii vizitatori au fost liderul ucrainean și directorul general al Agenției Internațională pentru Energie Atomică, Rafael Grossi.
De mâine muzeul din centrul Kievului va fi deschis pentru toți vizitatorii. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a stabilit că principalele cauze ale exploziei de la Cernobîl au fost deficiențele grave în proiectarea reactorului, ale sistemului de oprire și încălcarea procedurilor, agravate de lipsa unei „culturi a siguranței”. 30 de angajați ai centralei au murit în deflagrație sau din cauza sindromului acut de iradiere. Organizația de mediu Greenpeace afirmă că bilanțul final ar putea ajunge la 90 de mii de decese.