Ucraina, "deceptionata" dupa ce presedintele Romaniei Klaus Iohannis si-a anulat vizita

Noua lege ucraineana a educaţiei introduce sistemul de 12 clase şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei, astfel ca în licee şi facultaţi sa se predea doar în ucraineana, iar educaţia în limbile minoritaţilor sa fie disponibila doar în gradiniţe şi şcoli primare, clasele I-IV.

″Suntem decepţionaţi de refuzul României de a purta un dialog între lideri şi ca sunt preferate declaraţiile în scopuri de politica interna″⁣, a declarat pentru AFP o purtatoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.

Aceasta agenţie de presa noteaza ca preşedintele Klaus Iohannis a anunţat saptamâna aceasta amânarea a doua întâlniri oficiale cu lideri ucraineni — vizita sa oficiala în Ucraina şi primirea la Bucureşti a preşedintelui parlamentului ucrainean—, pentru a transmite astfel ″un semnal puternic″⁣ de protest faţa de noua lege ucraineana a educaţiei.

Legea, adoptata la începutul lui septembrie de catre parlamentul ucrainean, dar înca nepromulgata de catre preşedintele Poroşenko, nemulţumeşte autoritaţile române, bulgare şi ungare, care au comunitaţi puternice în Ucraina, legea fiind criticata de asemenea şi de Rusia.

Guvernele de la Budapesta şi Sofia i-au convocat pe ambasadorii ucraineni şi au cerut Ucrainei ″sa garanteze″⁣ drepturile minoritaţilor.

Însa guvernul de la Kiev invoca o problema la nivelul cunoaşterii limbii ucrainene în rândul unei parţi a populaţiei, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul şi sudul ţarii, în contextul insurecţiei separatiste proruse, izbucnita în aprilie 2014.

″Suntem împotriva formarii de mici teritorii în care majoritatea copiilor nu vorbesc limba statului şi nu pot prin urmare sa-şi continue studiile în universitaţi ucrainene″⁣, a susţinut ministrul ucrainean al educaţiei, Lilia Grinevici.

Saptamâna trecuta, Bulgaria, Grecia, România şi Ungaria au facut apel la autoritaţile ucrainene, într-o scrisoare comuna, sa retraga legea în cauza.