Uniunea Europeană a aprobat cel mai mare pachet de sancțiuni individuale împotriva Rusiei de la începutul războiului. Pe listă au fost incluse aproape 1.600 de persoane și companii din Rusia, care au legături cu industria militară și contribuie la producerea rachetelor balistice. Bruxelles-ul vrea să îngreuneze fabricarea armamentului rusesc și să crească presiunea asupra Moscovei.
Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au aprobat, la Luxemburg, al 22-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Este cea mai mare extindere a listei de sancțiuni de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Pe listă au fost incluse 826 de companii și 743 de persoane, printre care conducători ai acestor firme. Acestea furnizează componente esențiale pentru rachete, drone și avioane militare rusești. Este vorba despre semiconductori, microcipuri, radare, sisteme de comunicații și echipamente de navigație, fără de care producția unor arme moderne ar fi mai dificilă.
Kaja KALLAS, ȘEFA DIPLOMAȚIEI EUROPENE: „Rusia a început acest război. Nu trebuie să uităm acest lucru. Trebuie să exercităm presiune asupra Rusiei pentru ca aceasta să oprească războiul. Dacă Rusia se oprește, ucrainenii nu vor mai fi nevoiți să ia măsuri pentru a-și apăra țara. Asta este miza.”
Companiile și persoanele vizate vor avea activele înghețate în Uniunea Europeană. Persoanele sancționate nu vor putea intra pe teritoriul UE, iar cetățenilor și companiilor europene le va fi interzis să le pună la dispoziție bani sau resurse economice.
Maria STENERGARS, MINISTRUL SUEDEZ DE EXTERNE: „Dacă am folosi activele înghețate, am putea aproape să dublăm sprijinul total pe care l-am acordat Ucrainei de la începutul invaziei pe scară largă. Ar fi o schimbare majoră, iar aceasta este exact ceea ce are nevoie Ucraina.”
Pachetul vizează și 77 de persoane implicate în organizarea sau participarea la așa-numitele alegeri pentru Duma de Stat a Rusiei, desfășurate în septembrie în teritoriile ucrainene ocupate de Moscova. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană urmărește să limiteze accesul Rusiei la resurse și tehnologii necesare continuării războiului. Efectul depinde însă și de capacitatea Moscovei de a găsi furnizori alternativi și de a evita restricțiile.