Maia Sandu, candidata partidului pro-european Actiune si Solidaritate, va fi prima femeie presedinte a Republicii Moldova. Ea a castigat cel de-al doilea tur al alegerilor cu 57,75% din voturi, fata de 42,25% obtinute de socialistul Igor Dodon.
Maia Sandu are 48 de ani, nu este casatorita, are studii economice si vorbeste engleza, rusa si spaniola.
Candidata Partidului Actiune si Solidaritate a obtinut in 2010 un master in administratia publica la Harvard, iar intre 2010 si 2012 a fost consiliera directorului executiv al Bancii Mondiale.
Dupa 2 ani in care a castigat 10.000 de dolari pe luna la Washington, Maia Sandu s-a intors la Chisinau si a preluat Ministerul Educatiei.
A introdus camere de supraveghere la examenul de Bacalaureat si a scurtat vacantele, masuri care au provocat proteste de strada.
S-a declarat in favoarea unirii Republicii Moldova cu Romania
Tot Maia Sandu a cerut procuraturii sa verifice daca actele de studii ale fostului sau sef, premierul Chiril Gaburici, sunt autentice. Dupa verificari, s-a constatat ca actele sunt false, iar Gaburici si-a dat demisia.
In 2014 adera la Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), dar spune ca nu este, oficial, membru al acestuia.
Cu toate acestea, in 2015 devine premier interimar din partea formatiunii care o desemneaza, intr-o prima faza, si candidat la functia de prim-ministru.
Ii retrage insa ulterior candidatura, iar in decembrie 2015 Maia Sandu pune bazele propriei formatiuni politice, Partidul Actiune si Solidaritate (PAS).
In februarie 2016, Maia Sandu declara la Pro TV Chisinau ca ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu Romania.
A ajuns in turul II al prezidentialelor si in 2016
In august 2016, Maia Sandu este desemnata oficial candidatul PAS la alegerile prezidentiale din R. Moldova, unde intra in turul II, alaturi de Igor Dodon, dupa ce, in primul tur, s-a clasat a doua.
In scrutinul decisiv, din noiembrie 2016, candidata PAS este invinsa de Dodon, care castiga alegerile prezidentiale cu 52,11%.
Pe 8 iunie 2019 a fost desemnata premier al Republicii Moldova, dar in aceeasi zi Curtea Constitutionala a declarat numirea acesteia ca neconstitutionala, ceea ce va declansa o criza politica.
Pe 12 noiembrie 2019, Guvernul Maia Sandu a fost demis prin motiune de cenzura.
In 2020, Maia Sandu a decis sa candideze din nou la alegerile prezidentiale, din partea PAS.
A castigat primul tur cu peste 36% din voturile alegatorilor, devansandu-l pe presedintele in functie Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale.
A doua zi dupa anuntarea rezultatelor, candidatii de dreapta Andrei Nastase, Octavian Ticu, Dorin Chirtoaca si Tudor Deliu si-au exprimat sprijinul pentru Maia Sandu in turul II.
Maia Sandu: Presedintia nu este un privilegiu, ci o mare responsabilitate
Maia Sandu, a declarat luni ca victoria in alegerile prezidentiale de duminica nu reprezinta “un premiu sau un privilegiu”, ci “o mare responsabilitate”.
Ea a afirmat, intr-o conferinta de presa, ca “solidaritatea si unitatea moldovenilor au uimit o lume intreaga”, subliniind ca victoria si puterea sunt ale cetatenilor. Totodata, presedintele ales a promis alegatorilor ca va pretui si consolida unitatea manifestata de acestia in alegerile de duminica, potrivit Agerpres.
″Increderea acordata ma onoreaza si ma motiveaza sa continuam pe calea reformarii clasei politice. Mandatul de presedinte pentru mine nu este un premiu sau un privilegiu. Este o mare responsabilitate. Inteleg ca urmeaza patru ani de munca asidua pentru a recladi institutiile statului, dar puterea adevarata e cea oferita de popor. Votul oamenilor da puterea adevarata necesara pentru a schimba lucrurile si sunt multe lucruri pentru a fi schimbate”, a precizat Maia Sandu.
