Politica de la Chisinau intra din nou in zona turbulentelor: la doar 5 luni de la investire, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis pe 12 noiembrie, in rezultatul unei motiuni de cenzura inaintate de PSRM si sustinute cu voturile a 63 de deputati socialisti si democrati.
Desi subiectul declarat al motiunii a fost legat de proiectul de lege asumat de premier privind modalitatea de alegere a Procurorului General, unii deputati socialisti au turnat in capul fostilor aliati toate pacatele legate de situatia social-economica in Republica Moldova - folosindu-le ca argumente pentru motiunea sus-numita.
Tirdea atribuie Guvernului Sandu proiecte votate si de socialisti
Analiza discursului de la tribuna Parlamentului a deputatului socialist Bogdan Tirdea arata ca argumentele acestora sunt sustinute in mare parte de cifre manipulatorii, irelevante sau prezentate intr-un cadru de timp cand Guvernul pur si simplu nu putea sa influenteze indicatorii vizati.
Mai mult decat atat! Tirdea atribuie pacate guvernului pe masuri care au fost votate in Parlament inclusiv de fractiunea socialistilor.
Chiar in prima fraza din textul motiunii de cenzura, socialistii afirma ca in loc sa schimbe directia gresita spre care merge tara, „actualul guvern a devenit un cabinet, care prin inactiunea sa pe diferite directii de activitate social-economica dauneaza intereselor actualei generatii si viitoarelor generatii de cetateni”.
Chiar si asa, unii deputati socialisti au parut a fi luati prin surprindere de dimensiunea sociala a motiunii, desi pentru ea a semnat toata fractiunea. De exemplu, dupa ce premierul Maia Sandu a prezentat in discursul din Parlament pachetul social prevazut in proeictul de buget pentru anul viitor, deputatul Vasile Bolea a tinut sa precizeze ca motiunea se bazeaza pe asumarea de raspundere pe subiectul Legii Procuraturii, iar „toate cele mentionate in domeniul social, nimeni nu le-a refuzat si au fost mereu sustinute de PSRM prin vot”.
Fals si dribling de logica economica pe situatia din agricultura
Revenind la discursul lui Bogdan Tirdea (tirajat de presa afiliata socialistilor), acesta a spus despre Ministerul Agriculturii ca “s-ar face vinovat, ca multa productie agricola a ramas anul acesta pe campuri” (probabil ca a ramas cu impresia cand merele putrezeau in livezi in timpul guvernarii PDM n.a.), deoarece „nu era piata de desfacere, iar desi in iulie grindina a distrus 90% roada in nord si sud, Ministerul nu a dat un leu, nu a trimis un functionar la acesti fermieri necajiti”.
In consecinta, constata deputatul, in iulie-august, „preturile la legume si fructe au crescut cu 20-30%, inclusiv rosii – cu 80%, cartofi - cu 30-60%, fructe – cu 20-30%”.
In cazul acestor acuze aduse Ministerului Agriculturii exista cel putin 3 semne de intrebare:
1. In primul rand, daca ar fi adevarat cele relatate mai sus, logica economica elementara spune ca legatura descrisa ar trebui sa fie inversa de fapt. Or, faptul cand agricultorii nu isi pot vinde productia este o stare de supraproductie pe piata, iar preturile ar trebui dimpotriva sa scada si nu sa creasca cum s-a intamplat in lunile iulie si august.
2. Nu exista nici un suport probator ca grindina ar fi distrus anul acesta 90% din roada de la nord si sud. De altfel, asta este un fals evident, avand in vedere ca datele BNS pentru perioada ianuarie-septembrie indica asupra unei cresteri a productiei vegetale de 7,4% (in preturi comparabile)
3. Cat priveste evolutia preturilor, este greu de imaginat cum un Guvern instaurat la mijlocul lunii iunie ar putea sa influenteze preturile la fructe si legume din urmatoarele 2 luni. Mai ales ca statul nu poate interveni direct in reglementarea preturilor la fructe si legume, ci prin solutii soft care necesita timp de a fi implementate.
De exemplu, despre cartofii scumpi a fost relatat anterior si de Mold-street.com, si, dupa cum a constatat Consiliul Concurentei, subiectul este unul mult mai complex si dependent de importuri.