Cum sunt receptionate in Transnistria avertismentele despre „razboiul hibrid" al Rusiei in Moldova: „Nu am vrea sa se aplice scenariul din Karabah in cazul nostru"

Regiunea separatista este vazuta ca un potential factor de destabilizare a Moldovei: purtatorul de cuvant a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Guvernul de la Chisinau ca incearca „sa sugrume” Transnistria din punct de vedere economic, iar un blogger militar rus a scris recent ca Moldova se inarmeaza pentru a integra regiunea cu forta.

Deputatul Andrei Safonov din „Sovietul Suprem” de la Tiraspol spune, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca ISW emite „concluzii partinitoare” si ca nu Rusia exercita presiuni asupra Moldovei, ci conducerea acestei tari „provoaca Moscova”.

Deputatul afirma si ideea, care nu este sustinuta de dovezi, ca Moldova ar vrea sa rezolve conflictul transnistrean dupa modelul „Nagorno-Karabah” (care s-a incheiat prin interventia armata a Azerbaidjanului si plecarea a peste 120 mii armeni care locuiau in regiunea separatista).

Institutul pentru Studierea Razboiului a scris recent despre interesele Rusiei de a destabiliza situatia in Republica Moldova, inclusiv prin recentele declaratii ale lui Serghei Lavrov si Maria Zaharova. Cum este perceputa aceasta informatie la Tiraspol?

Andrei Safonov: Consider ca Institutul pentru Studierea Razboiului emite concluzii destul de partinitoare, deoarece nu Rusia exercita presiune asupra Republicii Moldova, ci, dimpotriva, de un an sau chiar de doi, conducerea Republicii Moldova promoveaza o politica menita sa provoace Moscova pentru anumite actiuni.

In aceste actiuni se inscriu declaratiile zilnice ale persoanelor din conducerea de varf a tarii critice la adresa Rusiei. Mai mult, unele dintre acestea (n.r.- declaratii) au un caracter primitiv.

In plus, Chisinaul interzice sursele mass-media incomode, inclusiv cele rusesti si a expulzat majoritatea diplomatilor rusi din ambasada si, in final, a renuntat la negocierile in formatul „5+2” (n.r.- negocierea diplomatica pentru rezolvarea conflictului transnistrean, din care fac parte cele doua parti in conflict, alaturi de Rusia, Ucraina, OSCE, plus UE si SUA ca observatori) declarand oficial ca acest format si-a pierdut dreptul la existenta.

Prin urmare, in acest caz, declaratiile facute de diplomatii rusi reprezinta doar o reactie la ceea ce se intampla. Nu observ anumite incercari active de a influenta situatia politica din Republica Moldova.

Ati spus „sa provoace Moscova pentru anumite actiuni”. Despre ce e vorba mai exact?

Eu cred ca aici este vorba, in primul rand, despre incercarea de a provoca Rusia sa intrerupa relatiile diplomatice. Trebuie mentionat ca reprezentantii conducerii de varf a Republicii Moldova nu au dorit sa se intalneasca cu oficialii de rang inalt ai Rusiei.

Daca e sa vorbim despre subiectul nostru, de la bun inceput presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat ca nu-si doreste sa se intalneasca cu „conducerea Transnistriei”.

Din punctul de vedere al Tiraspolului, de unde ar putea proveni un eventual pericol pentru regiune, inclusiv cel informational, dar si cel referitor la stabilitatea si securitatea localnicilor?

In ceea ce priveste Transnistria, un rol principal il au traditiile democratice care au stat la baza formarii „statului transnistrean". Aici, mentionez ca nu exista interdictii asupra niciunui site web si nu se blocheaza nicio sursa de mass-media.

Prin urmare, nu se resimte niciun pericol care sa conduca la blocarea sau interzicerea canalelor de informatii. Mi-as dori ca toti sa respecte astfel de reguli si sa nu interzica pe cei care au opinii diferite.

Dar despre un eventual pericol militar?

In ceea ce priveste un eventual pericol militar, Transnistria a subliniat de la bun inceput ca sustine ferm pacea in regiunea de Sud-Vest a fostei Uniuni Sovietice. Aceasta se datoreaza faptului ca, atat Rusia, cat si Ucraina sunt doua state fratesti care ne-au ajutat in mod semnificativ in 1992, in fata invaziei „nationalistilor romani".

Ca urmare, Transnistria a acceptat mii de refugiati ucraineni. In plus, Transnistria subliniaza necesitatea restabilirii pacii in toate regiunile care ne inconjoara.

Din pacate, suntem ingrijorati de faptul ca din partea Republicii Moldova vin declaratii conform carora pentru solutionarea conflictului transnistrean trebuie, in primul rand, sa se renunte la formatul de negocieri "5+2", iar in al doilea rand, sa se aplice asa-numita „experienta din Karabah" (n.r.- in realitate, conducerea Republicii Moldova nu a declarat oficial despre o astfel de intentie).

Desigur, aceste circumstante nu contribuie deloc la o atmosfera linistita, insa noi speram ca pacea va fi restabilita si ca nu va izbucni un razboi.

Ca sa fim corecti in cadrul acestui interviu, vreau sa notez faptul ca vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, dar si alti oficiali de la Chisinau de fiecare data reitereaza pozitia precum ca problema transnistreana poate fi solutionata doar pre cale pasnica, adica nu se ia in calcul „scenariu din Karabah” si actiunile Azerbaidjanului in acest caz.

Eu as vrea sa se intample exact astfel, cum spuneti. Desigur, exista alti politicieni care in prezent nu sunt la putere, iar maine ar putea veni la guvernare sau ar putea fi supusi influentelor radicale din Occident, care ar putea apela la calea militara.

In orice caz, cred ca toate partile implicate in aceasta confruntare ar trebui sa faca tot posibilul pentru a stabili mai ferm garantiile pacii la Nistru si sa previna aparitia unor aspecte militare ale conflictului. De asemenea, este necesar sa se respecte acordurile semnate anterior cu privire la situatia din Zona de Securitate.

„Transnistria pledeaza pentru alianta cu Rusia si pastrarea prezentei militare ruse”

In calitate de deputat, cum vedeti acesti doi ani de razboi in Ucraina, in conditiile in care chiar in preajma regiunii transnistrene au loc bombardamente?

Transnistria a pledat intotdeauna pentru pace, prietenie si chiar alianta dintre Rusia si Ucraina, deoarece, asa cum am mentionat, ambele tari au oferit un sprijin considerabil Transnistriei. Trebuie sa tinem minte ca Ucraina a primit peste 100 de mii de refugiati din Transnistria in 1992. In acest context, orice compromis la care vor ajunge, atat Moscova, cat si Kievul (desigur, nu stim cand si cum se va intampla acest lucru) cu siguranta ne-ar bucura.

Despre recentele evenimente care vizeaza relatiile dintre Chisinau si Tiraspol, protestele impotriva modificarilor in Codul Vamal, astfel incat agentii economici din stanga Nistrului sa plateasca taxele aferente importului egale pentru cei din dreapta Nistrului. Cum ati aprecia aceste relatii la inceputul acestui an?

Tiraspolul le califica ca „destul de tensionate” si nu Tiraspolul a fost initiatorul acestei situatii. Se evidentiaza o politica destul de clara: taxele suplimentare sa afecteze situatia din Transnistria, sa aduca starea economica si financiara pana la o criza acuta.

Asta ar fi necesar pentru a impune Tiraspolul sa accepte toate conditiile Chisinaului, si anume intrarea in componenta unitara a Republicii Moldova, dar si ulterioara posibila intrare in componenta Romaniei.

Asta pentru ca integrarea de facto dintre Bucuresti si Chisinau este observata deja cu ochiul liber. Tiraspolul insa are alte planuri in acest sens - noi pledam pentru integrarea euroasiatica, dar fara a afecta pe cineva. La mod sigur, cea mai optima solutie ar fi anularea acestor taxe.

Cum vede Tiraspolul datele facute publice de vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, care arata ca 90% din locuitorii regiunii transnistrene si-au perfectat pasapoartele Republicii Moldova? Nu ar fi acesta un semn pentru Tiraspol?

Nu, nu este niciun semn pentru nimeni, pentru ca in mare parte pasapoartele sunt perfectate pentru a obtine posibilitate de a trai si a lucra. In conditiile in care Transnistria nu este un stat recunoscut la momentul actual, fiecare persoana isi cauta solutii care ar permite sau sa munceasca, sau sa iasa undeva (peste hotare - n.r.).

La noi sunt multi cetateni ai Republicii Moldova, ai Rusiei, ai Ucrainei. Mai mult, se intampla ca o persoana sa detina toate aceste cetatenii concomitent, odata cu pasapoarte bulgare, israeliene, dar si altele. Dar acest lucru nu inseamna ca ei sunt adeptii „integrarii in Moldova”.

Acest lucru este egal cu faptul ca detinatorii cetatenii romane din Republica Moldova nu pledeaza pentru contopirea de catre „vecinul de peste Prut”.

Si cum vedeti, totusi, soarta mai departe a regiunii transnistrene?

In primul rand, este necesar ca formatul „5+2” sa fie functional, unde sunt reprezentate toate puterile geopolitice, fapt care permite sa cautam cea mai echilibrata solutie.

In al doilea rand, am vrea sa pornim relatiile economice in estul Transnistriei, prin teritoriul ucrainean, dar si nemijlocit cu Ucraina. Si, desigur, Transnistria pledeaza pentru alianta cu Rusia si pastrarea prezentei militare ruse, pentru ca aceasta este garantia fizica pentru securitatea Transnistriei si a populatiei locale.

In ceea ce priveste procesul de integrarea europeana a Republicii Moldova si inceperea negocierilor de catre Chisinau privind aderare la UE, cum isi vede Tiraspolul rolul si locul?

Transnistria isi vede rolul sau in calitate de un stat independent, in baza referendumurilor care au avut loc in 1991 si 2006. Pe langa asta, Tiraspolul pledeaza pentru integrarea euroasiatica, pentru ca asta ne permite sa pastram sectorul real al economiei, adica productia. Si stipularea pacii la Nistru, de asemenea, este un aspect foarte important.

Cu mare regret, Tiraspolul noteaza ca deocamdata nu exista un raspuns asemanator din partea Chisinaului, dupa cum am mai mentionat asta se refera si la intrevederi „la nivel inalt”, dintre conducatorii Chisinaului si Tiraspolului. Insa chiar in 1992, in conditiile de razboi, asemenea intalniri au avut loc. Din acest motiv, cred ca este necesara reluarea intrevederilor „la nivel inalt”.

Cine este Andrei Safonov

Andrei Safonov, in varsta de 59 de ani, este deputat al Sovietului Suprem de la Tiraspol, asa-zisul parlament din regiunea transnistreana. In anii 90, politicianul a fost deputat in Parlamentului Republicii Moldova, iar in 2006 a candidat pentru functia de „presedinte” al Transnistriei. In prezent, conduce si Asociatia politologilor independenti din regiunea transnistreana.