Salariile deputaților ar urma să crească până la aproximativ 45 de mii de lei, în cadrul reformei salarizării în sectorul public, însă majorarea va veni la pachet cu renunțarea la unele indemnizații. Deocamdată, Ministerul Finanțelor nu știe exact care dintre acestea vor fi eliminate, urmând ca lista să fie revizuită. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, care a explicat și cât ar putea ajunge deficitul bugetar la sfârșitul acestui an, de unde vor veni banii pentru majorările salariale și ce categorii de angajați vor primi lefuri mai mari.
Potrivit Victoriei Belous, reforma salarizării prevede ca 70 la sută din remunerația angajaților din sectorul public să fie constituită din salariul fix. În cazul deputaților, salariul ar urma să ajungă la aproximativ 45 de mii de lei, însă această sumă trebuie analizată împreună cu indemnizațiile de care aleșii ar putea să nu mai beneficieze.
Ministra a precizat că, în prezent, deputații au un salariu fix, la care se adaugă indemnizații pentru transport și pentru asistenții personali. În cadrul reformei, o parte dintre aceste plăți ar urma să fie incluse în salariul de bază.
„Reforma salarizării își propune ca salariul în sectorul public să aibă 70% partea fixă. Respectiv, și în cazul deputaților, se propune renunțarea la unele indemnizații pe care le au, iar acestea să fie incluse în partea fixă a salariului”, a explicat Victoria Belous.
Întrebată dacă salariul de 45 de mii de lei va fi suplimentat în continuare cu indemnizații, ministra a spus că acestea urmează să fie revizuite, dar nu a putut preciza care vor fi eliminate.
„Acele indemnizații trebuie să fie revizuite și a fost anunțat că vor fi revizuite, dar ele nu pot fi acum modificate prin legi, deoarece sunt stabilite prin hotărâri de Parlament”, a declarat Belous.
Aceasta a menționat că, în urma modificărilor, suma pe care deputații o vor primi efectiv în mână va fi mai mică decât cei 45 de mii de lei, estimând o diferență de aproximativ 21 la sută.
Ministra a argumentat că indemnizația pentru transport este necesară deoarece deputații au obligația să meargă săptămânal în teritoriu, iar cea pentru asistenți este acordată celor care nu angajează personal pentru activitatea parlamentară.
Aproximativ 50 de mii de bugetari vor avea salarii mai mari. Unele lefuri vor crește cu până la 37%
Victoria Belous a anunțat că reforma salarizării va viza aproximativ 170 de mii de angajați din sectorul public, însă majorările nu vor fi uniforme. Circa 50 de mii de persoane vor beneficia de creșteri salariale, în special angajați din educație, sănătate, poliție și administrația publică locală.
Potrivit ministrei, pentru unele categorii majorările vor ajunge la 30 la sută, iar în anumite cazuri chiar la 37 la sută.
„În medie, la un salariu de 6.300 de lei sunt funcții care vor primi cu 2.300, 2.500, 2.700 de lei mai mult lunar”, a precizat Belous.
O parte importantă din bani va merge către angajații din sistemul educațional și personalul tehnic și auxiliar, precum bucătarii, paznicii și îngrijitorii din instituții.
„57% din tot costul reformei, adică aproape trei miliarde de lei, merg către două categorii: educație și persoanele de servire tehnică”, a explicat ministra.
Aceasta a recunoscut că, în pofida majorărilor, unii dintre angajații vizați vor continua să aibă salarii mai mici de 10 mii de lei.
Pentru implementarea reformei salarizării sunt necesare aproximativ cinci miliarde de lei, bani pe care Ministerul Finanțelor planifică să-i obțină inclusiv din măsurile de politică fiscală aprobate.
Deficitul bugetar ar putea fi sub 5% la sfârșitul anului
În cadrul aceleiași emisiuni, Victoria Belous a vorbit și despre deficitul bugetar. Deși în bugetul pentru acest an a fost planificat un deficit de aproximativ șase la sută din Produsul Intern Brut, ministra estimează că, la finalul anului, acesta ar putea fi mai mic de cinci la sută.
„La moment avem un nivel de deficit sub 3% în nivelul de executare, dar mai avem încă două luni de efectuat plăți din buget. Respectiv, după calculele noastre, deficitul final va fi sub 5%”, a declarat ministra.
Potrivit acesteia, Guvernul încearcă să revizuiască cheltuielile planificate și să renunțe la unele dintre ele, dacă nu sunt urgente.
Pentru acoperirea deficitului, statul recurge la împrumuturi interne și externe. Aproximativ 60 la sută din necesarul de finanțare ar urma să fie acoperit din surse externe, iar mai puțin de 40 la sută din împrumuturi de pe piața internă.
Belous a precizat că datoria publică totală este estimată la aproximativ 162 de miliarde de lei la sfârșitul anului, echivalentul a circa 38 la sută din PIB. Ministra susține că acest nivel este încă unul sustenabil, însă avertizează că statul trebuie să fie prudent cu banii împrumutați.
Dobânzile la datoria de stat au depășit șase miliarde de lei anual
Victoria Belous a atras atenția că, deși nivelul datoriei publice este considerat sustenabil, costurile de deservire a acesteia au crescut semnificativ în ultimii ani.
„În 2020, de exemplu, plăteam sub două miliarde pe an dobânzi la aceste datorii ale statului, iar acum achităm peste șase miliarde de lei anual”, a declarat ministra.
Potrivit acesteia, Republica Moldova respectă în prezent parametrii de siguranță privind datoria publică: aceasta trebuie să fie sub 45 la sută din PIB, iar costul deservirii ei să nu depășească 10 la sută din veniturile bugetului de stat.
Ministra a mai spus că autoritățile mizează pe creșterea veniturilor bugetare prin combaterea economiei tenebre și îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor.
De unde vor veni cele cinci miliarde de lei pentru majorările salariale
Întrebată dacă majorările de taxe și impozite vor acoperi cheltuielile suplimentare pentru salarii, Victoria Belous a confirmat că autoritățile mizează pe încasările obținute în urma măsurilor de politică fiscală.
„Acești bani planificăm să îi încasăm datorită măsurilor de politică fiscală care au fost aprobate”, a explicat ministra.
Ea a precizat că politica fiscală nu înseamnă doar majorări de impozite, ci și măsuri de susținere a mediului de afaceri și a cetățenilor. Printre acestea a menționat extinderea facilității fiscale pentru companii și majorarea scutirii personale.


