Legea care stabilește regulile după care vor fi organizate alegerile din autonomia Găgăuză a fost votată cu puțin timp în urmă de deputații din majoritatea parlamentară. Proiectul a provocat noi dispute în Parlament. Opoziția a acuzat partidul de guvernare că proiectul a fost promovat în grabă, fără respectarea consultărilor publice și anunță că îl va contesta la Curtea Constituțională.
Proiectul de lege stabilește noi reguli pentru organizarea alegerilor deputaților în Adunarea Populară de la Comrat și a bașcanului. Printre modificări se numără și instituirea organului electoral al autonomiei, care, potrivit autorilor, va fi constituit după aceleași reguli aplicate consiliilor electorale din întreaga țară.
Igor CHIRIAC, DEPUTAT PAS: „Prin aceste modificări se instituie mecanisuml de instituire a organului electoral central al Găgăuziei. Acest organ, se propune prin acest proiect de lege, a fi constituit conform procedurilor care astăzi sunt aplicate la Constituirea Consiliilor Electorale în toată țara. Doi membri vor fi propuși de către Adunarea Populară a Găgăuziei, 2 membri vo fi propuși de către instanța de judecată și partidele politice care au intrat în parlament au dreptul să desemneze câte un membru.”
După ce moduficările vor fi votate în lecturpă finală, Codul electoral va deveni unica lege aplicabilă alegerilor din autonomie. Autorii proiectului spun că modificările sunt necesare pentru a pune legislația în acord cu hotărârea Curții Constituționale și pentru a debloca organizarea alegerilor din regiune.
Igor CHIRIAC, DEPUTAT PAS: „Este o situație de blocaj și urmează ca prin acest proiect de lege inclusiv să asigurăm dreptul locuitorilor din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză, dreptul constituț ional, de a alege și a fi ales.”
Proiectul mai prevede trecerea la votul proporțional pentru alegerea deputaților din Adunarea Populară, însă această modificare va intra în vigoare abia la scrutinul următor, peste patru ani. Alegerile din această toamnă vor avea loc după actualul sistem uninominal. Opoziția critică modul în care proiectul a fost promovat, cerând de câteva ori să fie scos de pe ordinea de zi.
Alexandr STOIANOGLO, DEPUTAT AL BLOCULUI ALTERNATIVA: „Modul prin care dumneavoastră promovați acest proiect de lege, în opinia mea, este inadmisibil, nedemocratic și necivilizat.”
Socialiștii au acuzat că proiectul de lege nu se limitează la punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale, ci introduce și alte modificări ale Codului Electoral. În acest sens, Vlad Bătrîncea a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională întrucât nu s-a respectat tehnica legislativă.
Vlad BĂTRÂNCEA, VICEPREȘEDINTE AL PARLAMENTULUI, DEPUTAT PSR: „Aici e și vot prin corespondență, și organizarea secțiilor de votare, și liste de alegători. Și eu am dubii rezonabile că toți colegii care au semnat acest proiect din 27 iulie au făcut cunoștință cu acest proiect. Eu nu am reușit fizic. Doi, iată, din momentul în care ați introdus lucrurile care țin de alegerile naționale, noi vom ataca acest proiect pe motivul de nerespectare a tehnicii legislative.”
Majoritatea parlamentară respinge acuzațiile opoziției și susține că modificările la Codul Electoral nu au fost elaborate în grabă, ci în urma consultărilor purtate în ultimele luni cu Comisia Electorală Centrală, partidele politice și societatea civilă. Înainte de vot, reprezentanții Adunării Populare au cerut Uniunii Europene să intervină pe lângă autoritățile de la Chișinău și au solicitat din nou amânarea examinării proiectului, invocând lipsa timpului pentru consultări.
Modificările au fost propuse după ce, pe 9 iulie, Curtea Constituțională a anulat prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie autoritatea electorală a autonomiei. Între timp, autoritățile de la Comrat au stabilit data alegerilor pentru 15 noiembrie.