Republica Moldova a înregistrat progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, însă mai are de recuperat la capitole importante, precum combaterea corupției, funcționarea justiției, dezvoltarea economiei și protecția mediului. Concluziile se regăsesc în raportul de extindere pentru 2026, publicat de Comisia Europeană. Documentul laudă ritmul reformelor și eforturile autorităților de a alinia legislația la standardele europene, dar atrage atenția că adoptarea legilor nu este suficientă, dacă acestea nu sunt aplicate eficient.
Potrivit raportului, Republica Moldova a deschis oficial patru dintre cele șase grupuri de capitole de negociere: fundamentele procesului de aderare, relațiile externe, piața internă și competitivitatea și creșterea incluzivă. Comisia Europeană consideră că toate cele șase grupuri sunt pregătite pentru deschidere. Autoritățile de la Chișinău și-au stabilit obiectivul de a încheia negocierile de aderare până în 2028 și de a deveni stat membru al Uniunii Europene în 2030.
Unul dintre cele mai importante progrese este înregistrat în politica externă și securitate. Comisia Europeană apreciază că Republica Moldova are un nivel bun de pregătire în acest domeniu și a făcut progrese foarte bune. Este vorba despre intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană, alinierea la politica externă și de securitate a UE și consolidarea capacităților de combatere a amenințărilor hibride, inclusiv a atacurilor cibernetice și a manipulării informaționale. Totuși, raportul atrage atenția că presiunile Rusiei și ale reprezentanților săi continuă, iar numărul încălcărilor spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone și alte aparate rusești s-a dublat în toamna anului 2026, comparativ cu 2025.
Corupția și justiția, printre principalele restanțe
La capitolul justiție, Republica Moldova este considerată moderat pregătită și a înregistrat progrese bune. Comisia Europeană menționează că procesul de evaluare externă a judecătorilor cu funcții de conducere a fost finalizat, iar verificarea candidaților la funcțiile de judecător și procuror continuă. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție nu funcționează încă la capacitate deplină, iar numărul mare de posturi vacante din sistemul judecătoresc contribuie la tergiversarea examinării dosarelor.
În ceea ce privește combaterea corupției, Bruxelles-ul constată o creștere a numărului de urmăriri penale, însă cere mai multe investigații din oficiu și transformarea acestora în condamnări definitive, inclusiv în dosarele de corupție la nivel înalt. Comisia insistă și asupra independenței instituțiilor anticorupție, precum și asupra confiscării bunurilor obținute ilegal.
Economia crește lent, iar sărăcia rămâne o problemă
Nici situația economică nu este lipsită de provocări. Potrivit raportului, economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în 2025, însă ritmul s-a redus considerabil în prima jumătate a anului 2026, când produsul intern brut a avansat cu doar 0,6% în fiecare dintre primele două trimestre, comparativ cu perioadele similare ale anului precedent.
Comisia Europeană pune această evoluție pe seama investițiilor mai slabe, a scumpirii energiei și a efectelor conflictelor din regiune. Totodată, deficitul bugetar rămâne ridicat, datoria publică este în creștere, iar investițiile publice sunt realizate într-un ritm insuficient. Un alt indicator îngrijorător este rata sărăciei absolute, care s-a stabilizat în jurul valorii de 30%.
Bruxelles-ul recomandă autorităților să reducă economia informală, să atragă mai multe investiții străine, să diversifice exporturile și să accelereze reforma întreprinderilor de stat.
Energie și digitalizare, capitole la care Moldova avansează
Există însă și domenii în care Republica Moldova a obținut rezultate importante. În sectorul energetic, țara are un nivel bun de pregătire și a înregistrat progrese bune. Comisia Europeană evidențiază integrarea mai profundă în piața europeană de energie electrică, dezvoltarea piețelor de tranzacționare a electricității și investițiile în surse regenerabile.
La capitolul digitalizare, Moldova este considerată moderat pregătită. Un rezultat remarcat de europeni este că 78% dintre serviciile guvernamentale destinate mediului de afaceri au fost digitalizate. De asemenea, de la 1 ianuarie 2026, Republica Moldova face parte din zona europeană „Roam Like at Home”, ceea ce permite utilizarea serviciilor de telefonie mobilă în condiții similare celor din țările Uniunii Europene.
Mediul și agricultura, domenii în care sunt necesare investiții
Raportul atrage atenția și asupra problemelor de mediu. Republica Moldova trebuie să accelereze reformele privind gestionarea deșeurilor, protecția apelor și conservarea biodiversității. Sunt necesare investiții suplimentare în infrastructura de colectare și reciclare a deșeurilor, dar și măsuri mai eficiente pentru reducerea poluării industriale și urbane.
În agricultură, Comisia constată progrese în alinierea legislației la normele europene, însă capacitatea instituțiilor responsabile de gestionarea subvențiilor și implementarea politicilor agricole trebuie consolidată.
Bruxelles-ul consideră că Republica Moldova a făcut progrese foarte bune în politica externă și de securitate, dar avertizează că reformele trebuie să producă rezultate concrete, nu doar să rămână la nivel de legislație adoptată. Raportul va servi drept reper pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare.