Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi Boboteaza pe stil vechi. Ziua in care se fac si se prind descantecele, ori se afla ursitul. Traditii de boboteaza

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Boboteaza face parte din suita celor 12 sarbatori crestine importante si este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus sa paseasca în viata publica, de aceea Biserica mai numeste Boboteaza si “Aratarea Domnului”, “Dumnezeiasca Aratare” sau “Epifania”, aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand “aratare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza înseamna înnoirea omului crestin.

Dupa mersul cu Ajunul de Craciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu “Chiralesa” de Boboteaza, dar în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfântul Ioan, fiind vizati doar cei care purtau numele Sfântului.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o îndoita chemare a Sfântului Duh, iar sfintirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Apa sfintita la biserica în aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se întelege atât apa sfintita, cât si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma mare se savârseste numai de Boboteaza, spre deosebire de sfintirea cea mica a apei, care are loc în biserica în prima zi a fiecarei luni, iar în case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa în care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca în apa ca sa o aduca înapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Sarbatoarea Bobotezei este cunoscuta atât în Biserica Ortodoxa, cât si în Biserica Romano-Catolica. Botezul Domnului este amintit înca din secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul si în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Evanghelistul Matei spune ca Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând sa fie si el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine”, iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urma de catre Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de catre Ioan, Sfântul Duh se coboara asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatal din cer îl declara ca fiind Fiul Sau.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totusi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spatiu unde crestinii îmbracati în camasi albe lungi, numite “crijme” intra în rau.

Orice pelerinaj facut în Tara Sfânta are un loc de oprire la râul Iordan, care izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa în Marea Moarta. Unii preoti îi cufunda de trei ori în apa Iordanului pe credinciosii adulti, repetând într-un fel botezul. Preotii ortodocsi romani spun ca botezul este unic, de aceea binecuvânteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Aceste ritualuri pot fi vazute în tot anul pe durata pelerinajelor, fara legatura cu Boboteaza. Biserica Ortodoxa din Ierusalim sau Patriarhia Ortodoxa Greaca a Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) si, împreuna cu Patriarhia Rusa, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârba si Sfântul Munte Athos, precum si cu credinciosii romani din Basarabia, sarbatoresc dupa calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adica la o diferenta de 13 zile.

În Ajunul Bobotezei, credinciosii ortodocsi se aduna la râul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este savârsita de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului si al întregii Palestine, în fruntea unui sobor de arhierei si preoti.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Unii pelerini credinciosi spun ca în timpul slujbei de Boboteaza, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Desi afara este destul de frig în ianuarie, multi dintre credinciosi intra în râul Iordan în camasile albe lungi, pe care apoi le pastreaza cu grija pentru a fi îmbracati cu ele în ziua înmormântarii. Înainte de a pleca de lânga râu, pelerinii iau amintire o sticla cu apa din Iordan, rugându-se sa le fie tamaduite suferintele.

Dupa Boboteaza, este cinstit Sfântul Ioan, numit si “Înaintemergatorul”, pentru ca a anuntat venirea lui Hristos. Parintii lui, preotul Zaharia si Elisabeta, erau rude cu parintii Fecioarei Maria, Ioachim si Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil ca Elisabeta va naste un fiu la batrânete si se va chema Ioan. Pentru ca Zaharia s-a îndoit de aceasta veste, a ramas mut pâna ce Elisabeta a nascut.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Sfântul Ioan Botezatorul a început sa predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta si a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: “Pocaiti-va, ca s-a apropiat împaratia cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. În ura ei, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si îndeosebi lui Irod, la un ospat de ziua lui, sa ceara de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca rasplata. Sarbatorile închinate Sfântului Ioan Botezatorul mai includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie) si taierea capului (29 august).

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. În vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti.

Iordanitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul tarii, femeile se adunau în grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cântau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau întâmplator pe drum, îi luau cu forta la rau, amenintându-i cu aruncatul în apa. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fântâna sau dintr-un râu.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Se spune ca, în noaptea de Boboteaza, tinerele fete îsi viseaza ursitul. Ele îsi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.

Fetele care cad pe gheata în ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita în acel an, spune traditia populara.

TRADITII BOBOTEAZÄ‚. Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. În aceasta zi sunt interzise certurile în casa si nu se da nimic cu împrumut.