Tradițiile din nordul Republicii Moldova au prins viață la cea de-a zecea ediție a Festivalului Covorului și Portului Național. Zeci de meșteri din țară și de peste hotare au venit să-și prezinte creațiile - VIDEO

Un festival național al covorului, care a devenit o mândrie pentru satul Mihăileni, raionul Râșcani. Meșterii popualari au expus cele mai reprezentative și prețioase covoare.

Ludmila SCUTARU, MEȘTER POPULAR: „Am venit cu covoare țesute de acum, nu de pe vremea bunicii sau mamei. Le țesem în prezent. Am vrut să ducem tradiția mai departe.”

Vizitatorii au putut vedea și procesul din spate, de la firul de lână până la țesătura finală.

„ Aceasta este o cergă. 

- Apuci un fir din față și unul din spate, dai picioarele în jos și obții un nod. Așa confecționăm cerga noastră”.

Simion Lungu a expus la festival costume populare și covoare tradiționale.

Simion LUNGU, MEȘTER POPULAR: „Avem covor din 1932, venit de la Bucovina. Are o istorie aparte pentru că a fost dus în Siberia pe vremea deportărilor și venit înapoi acasă.”

„Acasă am un covor din 1811”.

O colecție de covoar are și Constantin Olaru-Bucur, meșter popular din județul Neamț. Multe dintre ele sunt moștenite de la străbuni. 

„Este cel mai vechi covor din această colecție de aici, e din 1908, făcut de stră-stră bunica mea. - Cel mai nou covor de aici e lucrat de mama mea, cu două păsări, sunt doi fazani. E făcut 1967, anul când m-am născut eu.”

Constantin OLARIU-BUCUR, MEȘTER POPULAR, JUDEȚUL NEAMȚ: „Este un covor unic în România, cu aceste valuri din centru”.

-„ Bineînțeles pe lângă covoare mai avem războaie de țesut, obiecte necesare țesutului, ștergare și alte obiecte tradiționale”.

Cei prezenți s-au bucurat și au admirat colecțiile meșterilor populari, dar mai ales au ascultat istoria și povestea ce se ascunde în spatele fiecărui covor. De nelipsit a fost muzica, dar și dansul popular.

 „Am venit aici cu ansamblul folcloric Altița ca să cântâm câteva piese.

- Noi suntem o generație tânără, care trebuie să moștenească ce a rămas de la bunici, pentru că este ceva frumos.”

Iar bucatele specifice nordului țării au făcut o adevărată senzație. 

Ludmila GALAȘANU, ANGAJATĂ PRIMĂRIA MIHĂILENI:„Avem turte, plăcinte cu brânză de vaci, un chec cu vișină, o babă din trei ingrediente, tort, balabuște cu usturoi, învârtită cu brânză de oi. - Baba neagră, alivanca.”

Lista a fost încununată cu sarmale. Gospodinele sunt în mare parte angajate de la primăria din sat, iar pregătirile au durat câteva zile, care au fost lungi.

Ludmila GALAȘANU, ANGAJATĂ PRIMĂRIA MIHĂILENI: „Dacă vrei să faci sarmalele să fie coapte, gustoase, muncești o noapte”.

Cei care l-au descoperit pe Dănuț Stan au făcut o călătorie în timp și au aflat despre datinile sărbătorilor de iarnă, datorită măștilor sale și nu doar.

Dănuț STAN, MEȘTER POPULAR: „Am venit cu capre, caluți, măști, dobe, opinci.”

„Ștefan cel Mare, pe vremea lui, chema oștile cu cornul de vită. 

- Asta era comunicarea, nu telefonul mobil”.

Locația festivalului nu e deloc întâmplătoare, asta pentru să satul Mihăileni are un istoric în țesutul covoarelor. 

Valerian CECAN, PRIMARUL SATULUI MIHĂILENI: „Satul nostru era renumit în zona de nord prin țesutul covoarelor, perioada de iarnă în fiecare a doua casă erau lemne pentru țesut. Țeseau pentru zestre, din alte sate veneau la noi să dea comenezi pentru tot felul de evenimente.”

Covorul este un element ce ne reprezintă ca țară. E foarte important să participăm.

„Ar fi de dorit să fie mai multe astfel de festivaluri ca lumea să se întâlnească, să aibă schimb de experiență și de o vorbă bună.”

Fesitavlul Covorului Național se află la a zecea ediție. În acest an au participat peste 50 de meșteri populari de la noi din țară, din România și Ucraina.