Parea greu de crezut ca amenintarea nucleara va reveni in prim-plan, dar avertismentul dat la final de februarie de Putin s-a dovedit a fi ambiguu si a speriat multa lume, creand noi incertitudini. In articol puteti citi ce sunt armele nucleare, cum functioneaza bombele atomice si ce au in plus cele pe hidrogen.
Arme nucleare, bombe atomice si bombe cu hidrogen
Armele nucleare (numite uneori si bombe nucleare) sunt dispozitive ce elibereaza intr-o maniera exploziva energia nucleara produsa de o reactie in lant (o reactie care se autointretine) de fisiune sau fuziune. Sunt arme de distrugere in masa, deoarece sunt destinate uciderii unui numar mare de oameni si distrugerii unor cladiri si instalatii.
Exista doua tipuri de arme in arsenalul nuclear
Bombele de tip A (numite si bombe atomice, bombe cu fisiune sau bombe nucleare)
Bombele de tip H (numite si bombe cu hidrogen, bombe cu fuziune sau bombe termonucleare).
Bombele cu hidrogen sunt mult mai puternice decat bombele de tip A, dar o bomba H este constituita dintr-o bomba de tip A (atomica) care o declanseaza pe a doua, la care nucleele atomice fuzioneaza. Practic, bombele H utilizeaza fisiunea nucleara pentru amorsarea reactiei de fuziune nucleara.
Asadar, bomba atomica este un tip de bomba nucleara.
Cum sunt definite bombele in DEX
Bomba atomica = proiectil la care se foloseste ca exploziv energia obtinuta prin dezagregarea atomului
Bomba cu hidrogen = bomba exploziva bazata pe o reactie termonucleara prin care atomii de hidrogen se transforma in atomi de heliu, cu o uriasa dezvoltare de caldura si energie.
Cum sunt definite bombele nucleare in dictionarul Larousse (in franceza)
Bombe nucleaire, dont la puissance explosive utilise l'energie nucleaire. (On distingue les bombes de fission, dites atomiques ou A, et les bombes de fusion, dites thermonucleaires ou H.)
Puterea bombelor distrugatoare
Se stie ca noua tari poseda arme nucleare: Rusia, SUA, China, Franta, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel si Coreea de Nord. Rusia si SUA detin 90% din arsenalul nuclear global.
Puterea armelor nucleare este masurata in echivalent TNT. Bomba A lansata asupra orasului Hiroshima continea o incarcatura echivalenta cu 15 kilotone de TNT. Cea mai puternica bomba H,„Tsar Bomba”, a fost testata de URSS in 1961 cu o putere de 57 de megatone de TNT, sau de 3.800 de ori forta bombei de la Hiroshima.
Bombele ”Little Boy” si “Fat Man” detonate la Hiroshima, respectiv Nagasaki sunt singurele arme nucleare despre care stim ca au fost folosite in razboi.
Estimarile sunt ca Rusia are in prezent arme nucleare cu puteri de la 50 de kilotone, pana la multe sute de kilotone, cum ar fi ogiva nucleara de 800 de kilotone instalata pe racheta RS-12M2 (Topol M). Estimarile sunt ca bombele rusesti sunt de 30-40 de ori mai puternice decat cea lansata de americani acum opt decenii la Hiroshima.
O schimbare fata de acum multe decenii, spun expertii militari, este ca un plan clasic de atac in zilele noastre nu ar consta intr-o singura racheta, ci in mai multe. Evident, speram sa nu vedem asa ceva concretizandu-se.
De unde pot fi lansate bombele
de la sol. Rachetele cu raza medie de actiune (pana la 1.200 de kilometri) si rachetele intercontinentale (pana la 13.000 de kilometri) sunt lansate de pe rampe.
din aer. Mai multe rachete pot fi plasate pe bombardiere care decoleaza de la sol sau de pe portavioane.
de pe mare. Rachetele sunt lansate de pe submarine cu propulsie nucleara. Aceste submarine se gasesc in flotele unor mari puteri, precum Statele Unite, Rusia, Franta, China si India, pot fi pozitionate oriunde in oceane si se presupune ca sunt complet nedetectabile.
Armele nucleare - Ce se intampla dupa detonare
Cand este detonata, o arma nucleara genereaza mai intai o minge de foc, a carei dimensiune variaza in functie de putere. O bomba de o kilotona ar genera o minge de foc de 60 de metri in diametru, provocand daune pe o zona de pana la doi kilometri in jurul punctului de impact. O bomba de 1.000 de kilotone ar genera o minge de foc de peste un kilometru, al carei impact ar putea fi simtit pe o raza de pana la 20 de kilometri.
Efecte imediate dupa utilizarea unei arme nucleare
explozie puternica: Explozia provoaca o unda de soc cu o deplasare a unei mase de aer capabila sa distruga toate obiectele din jur. Vidul creat de aerul in miscare provoaca apoi vanturi puternice, asemanatoare cu un ciclon sau tornada.
caldura: Razele de lumina si caldura lor, care reprezinta mai mult de o treime din energia bombei, provoaca incendii pe scara larga, iar oamenilor le provoaca arsuri cumplite.
radiatii: Bomba genereaza radiatii directe atunci cand explodeaza, iar pe termen lung produce poluare radioactiva care poate fi dusa de vant pe distante mari.
impulsuri electromagnetice. Bomba genereaza o deplasare de electroni care ”prajeste” majoritatea dispozitivelor electronice.
Daca bomba este puternica, exista si un impact pe termen mai lung asupra climei. Incendiile si norul de praf generate de explozie ar forma o ”patura” de cenusa si materie care ar bloca lumina soarelui. Studiile nu au cazut de acord asupra duratei de actiune a acestei ”paturi”, dar poate fi vorba de cateva zile sau chiar si de cateva luni.
Cateva notiuni generale
Fizica nucleara se ocupa de structura si proprietatile nucleelor atomice. In cadrul fizicii nucleare exista atat parti teoretice cat si practice care se ocupa cu studiul reactiilor nucleare de dezintegrare radioactiva.
Tipuri de reactii nucleare
Fuziunea nucleara consta in contopirea a doua sau mai multe nuclee atomice mai usoare, intr-unul mai mare si mai greu.
Fisiunea se refera la faptul ca un nucleu greu se scindeaza in mai multe fragmente – nuclee atomice – mai usoare, avand o masa comparabila.
Fuziunea nucleara se produce in mod natural in stele, in timp ce fisiunea nucleara nu apare acolo. Fuziunea nucleara elibereaza mai multe particule radioactive decat fisiunea nucleara, ceea ce face ca energia totala pe care o elibereaza sa fie mai mare decat energia eliberata de fisiunea nucleara.
Este nevoie de o cantitate mica de energie pentru a produce fisiunea, in timp ce fuziunea are nevoie de un nivel ridicat de energie pentru a aduce doi sau mai multi protoni la un loc.
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil se transforma spontan (se dezintegreaza), degajand energie sub forma de radiatii diverse, intr-un atom mai stabil. Prin dezintegrare atomul pierde si o parte din masa.
Surse: Le Monde, differencebetween.net, Finacial Times, Washington Post