După discuțiile din Rusia, negociatorii din Ucraina și SUA se întâlnesc la Miami. Donald Trump: Este nevoie de doi pentru a dansa tango

Întâlnirea vine după negocierile de aproape cinci ore pe care Witkoff le-a purtat marți cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, despre care Kremlinul a declarat că nu au dus la „niciun compromis” privind încheierea războiului din Ucraina. 

Președintele american Donald Trump a declarat că discuțiile, la care a participat și ginerele său Jared Kushner, au fost „destul de bune”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a spune ce se va întâmpla, deoarece „este nevoie de doi pentru a dansa tango”. 

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat că Rusia trebuie să „pună capăt vărsării de sânge” și l-a acuzat pe Putin că „pierde timpul lumii”.

Întrebat de un reporter dacă Witkoff și Kushner credeau că Putin dorea cu adevărat să pună capăt războiului, liderul de la Casa Albă a răspuns: „Putin ar dori să pună capăt războiului. Aceasta era impresia lor”. 

„O șansă reală de a pune capăt războiului” 

Miercuri dimineață, președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că o întâlnire între negociatorii americani și ucraineni va avea loc „în zilele următoare”. 

Într-o postare pe X, liderul de la Kiev a spus: „În acest moment, lumea simte clar că există o șansă reală de a pune capăt războiului”. Dar el a adăugat că negocierile trebuie „susținute de presiuni asupra Rusiei”. 

Discuțiile dintre SUA și Rusia de la Kremlin au urmat după câteva zile de întâlniri ale SUA cu liderii ucraineni și europeni, după îngrijorările exprimate cu privire la faptul că proiectul acordului de pace era prea favorabil cererilor Rusiei.

„Unele dintre propunerile SUA par mai mult sau mai puțin acceptabile, deși trebuie discutate în continuare”, a spus Ușakov, adăugând că altele au fost criticate deschis de liderul rus.

Deși Ușakov nu a oferit mai multe detalii, cel puțin două puncte importante de dispută rămân între Moscova și Kiev: soarta teritoriului ucrainean ocupat de forțele ruse și garanțiile de securitate pentru Ucraina. 

Kievul și partenerii săi europeni consideră că, chiar și în cazul unui acord de pace, cea mai eficientă modalitate de a descuraja Rusia să atace din nou în viitor ar fi statutul de membru NATO pentru Ucraina. 

Rusia se opune vehement unei astfel de propuneri, iar Trump a semnalat în repetate rânduri că nu are intenția de a permite Kievului să adere la alianță. Perspectiva aderării Ucrainei la NATO a fost o „chestiune cheie” abordată la Moscova, a declarat Kremlinul miercuri. 

Ușakov, consilierul principal al lui Putin pe probleme de politică externă, a sugerat că poziția Rusiei în negocieri a fost consolidată datorită recentelor succese pe câmpul de luptă. Soldații ruși „au contribuit la o evaluare mai adecvată din partea partenerilor noștri străini privind căile către o soluționare pașnică”, a afirmat acesta. 

Vladimir Putin acuză Europa că sabotează relațiile Rusia - SUA

 Înaintea vizitei SUA la Kremlin, Putin a fost filmat în uniformă militară la un post de comandă rus, fiind informat de comandanți despre cucerirea orașului strategic Pokrovsk, din estul Ucrainei, precum și a altor așezări din apropiere.

Luptele din Pokrovsk continuă, iar forțele ruse nu controlează întregul oraș, dar oficialii ruși sunt convinși că mesajul lor privind câștigurile militare a fost auzit de SUA.

Forțele ruse au înregistrat unele progrese în est și par să-și fi intensificat campania în ultimele săptămâni. Potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, acestea au capturat aproximativ 701 km² din teritoriul ucrainean în noiembrie și controlează acum 19,3% din teritoriul ucrainean. 

Kremlinul a declarat miercuri că Putin este dispus să se întâlnească cu americanii „de câte ori va fi necesar”. 

Însă, pe măsură ce relațiile ruso-americane par să devină mai cordiale, prăpastia dintre Moscova și Europa se adâncește.

Putin a acuzat Europa că sabotează relațiile Rusiei cu SUA, că formulează cereri pe care Moscova nu le poate accepta și că blochează procesul de pace. Cu puțin timp înainte de întâlnirea cu Witkoff și Kushner, Putin a declarat într-un forum la Moscova că, deși nu dorește un conflict cu Europa, este „pregătit pentru război”. 

Oficialii guvernului britanic au respins mesajul lui Putin, calificându-l drept „încă o vorbărie fără sens a Kremlinului din partea unui președinte care nu ia în serios pacea”. Miniștrii de externe ai NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles, iar secretarul general Mark Rutte a declarat că este un lucru pozitiv faptul că au loc negocieri de pace, dar că Ucraina trebuie să fie pusă „în cea mai puternică poziție pentru a continua lupta”. Statele membre ale UE au ajuns la un acord cu membrii Parlamentului European pentru ca Europa să devină complet independentă de gazul rusesc până la sfârșitul anului 2027.

„Am ales securitatea și independența energetică pentru Europa. Gata cu șantajul. Gata cu manipularea pieței de către Putin. Suntem alături de Ucraina”, a declarat miercuri comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen. 

„Împrumut de reparații”

Comisia propune, de asemenea, strângerea a 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a-i finanța armata și serviciile de bază, în timp ce războiul Rusiei continuă. Planul ar impune Belgiei să accepte un „împrumut de reparații” utilizând activele rusești înghețate deținute într-o instituție financiară din Bruxelles, sau banii ar fi finanțați prin împrumuturi internaționale. 

Prim-ministrul ucrainean Iulia Sviridenko a salutat propunerea, care ar acoperi două treimi din nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani.

Belgia s-a opus planului de a utiliza activele înghețate deținute pe teritoriul său, din cauza preocupărilor legate de repercusiunile juridice din partea Moscovei. Banca Centrală Europeană (BCE) s-a opus, de asemenea, acestei idei, afirmând că nu va acționa ca un mecanism de protecție pentru un împrumut de reparații. 

Împrumutul propus este mai mic decât împrumutul inițial planificat de 140 de miliarde de euro, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat: „Susținem această inițiativă și, desigur, luăm în serios preocupările Belgiei”. 

Între timp, miercuri, la New York, Statele Unite s-au alăturat altor 90 de țări la Națiunile Unite pentru a cere Rusiei „să asigure întoarcerea imediată, în condiții de siguranță și necondiționată a tuturor copiilor ucraineni care au fost transferați sau deportați cu forța”, îndemnând Moscova să înceteze această practică.

Potrivit guvernului ucrainean, peste 19.000 de copii ucraineni au fost deportați cu forța în Rusia. Guvernul britanic estimează că aproximativ 6.000 de copii ucraineni au fost mutați într-o rețea de „lagăre de reeducare” din Rusia. În urmă cu doi ani, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, în parte pentru deportarea ilegală a copiilor. Putin și guvernul său neagă acuzațiile.