Accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale ar putea fi limitat, în încercarea de a-i proteja de riscurile din mediul online. Maia Sandu spune că utilizarea excesivă a telefoanelor și a internetului a devenit o problemă tot mai gravă, care afectează sănătatea și dezvoltarea tinerilor. Șefa statului a cerut Guvernului să analizeze experiența altor țări și să vină cu soluții concrete și realiste pentru a spori siguranța copiilor în mediul virtual.
Pentru mulți copii, telefonul este primul lucru pe care îl verifică dimineața și ultimul înainte de culcare. Copiii petrec tot mai mult timp pe internet. În medie, stau între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor, iar asta înseamnă ani întregi din viață petrecuți online.
Vitalie CHIHAI, ELEV: „În mediu, zilnic petrec la 5-6 ore pe telefon. În mare parte mă dezavantajează din cauza că îmi ia foarte mult timp și sunt un fel influențat. Și în același timp realizez că pot face ceva mai util în timpul pe care l-am pierdut”.
Dan, ELEV: „De cele mai multe ori, tint să înlocuiesc timpul petrecut în fața ecranelor cu activități realizate în mediul fizic. Și anume, prin voluntariat, prin ghidarea unor elevi care întâlnesc anumite dificultăți, dar și hobby-uri, precum sportul, șahul și ciclismul.”
Problemele nu se limitează însă la timpul petrecut pe telefon. Copiii pot fi expuși hărțuirii, conținutului nepotrivit sau persoanelor necunoscute. Astfel, Ministerul Sănătății avertizează că utilizarea excesivă a mediului digital poate influența modul în care copiii gândesc, interacționează și iau decizii.
Alexandru GASNAȘ, MINISTRUL SĂNĂTĂȚII: „Mediul digital la un moment dat influențează viața de zi cu zi, modul în care facem noi alegerile, cum gândim, modul cum noi ne jucăm, cum noi interacționăm.”
Școlile încearcă, la rândul lor, să-i învețe pe elevi cum să folosească tehnologia fără să devină dependenți de ea.
Lidia VRABIE, DIRECTORUL LICEULUI TEORETIC ”ION CREANGĂ” DIN UNGHENI: „La nivel de instituție, împreună cu cadrele didactice, am realizat diferite ateliere de lucru, de formare a tinerei generației și nu numai.”
4 din 10 copii sub 10 ani din Moldova dețin deja un cont pe rețelele de socializare, iar în timp ce unele țări iau în calcul restricții pentru accesul copiilor la rețelele sociale, autoritățile de la Chișinău spun că soluția nu este izolarea de tehnologie, ci folosirea ei în siguranță și cu măsură. Maia Sandu a declarat că accesul minorilor la rețelele sociale ar putea fi limitat, iar autoritățile au inițiat dezbateri publice privind propunerea de a interzice utilizarea acestora de către copiii sub 16 ani. Șefa statului a propus elaborarea unui program de bunăstare mintală, cu implicarea Președinției, Guvernului, școlilor, autorităților locale, societății civile și părinților.
Maia SANDU, PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA: „Trebuie să-i învățăm să o folosească inteligent, echilibrat și responsabil, să gândească critic și să folosească noile instrumente fără să devină captivi ai acestora.”
Australia a fost prima țară care a introdus, din decembrie 2025, o limită de vârstă de 16 ani pentru conturile de pe rețelele sociale. Modelul este analizat și în alte state. Franța a adoptat o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani. Grecia pregătește o interdicție pentru cei sub 15 ani, care ar urma să intre în vigoare în 2027, în timp ce Norvegia propune limita de 16 ani. Danemarca, Spania, Italia, Slovenia și Austria analizează, la rândul lor, restricții pentru minori.