Bulgarii sunt așteptați mâine la urne, pentru a opta oară în ultimii patru ani, într-o nouă serie de alegeri anticipate care ar putea schimba direcția politică a țării. Favorit în sondajele de la aceste alegeri parlamentare este fostul președinte de centru-stânga. El are peste 30% intenție de vot, potrivit sondajelor, cu aproape zece puncte procentuale înaintea principalului rival, fostul premier. Acum adevărata întrebare pentru Bruxelles este dacă încă o perioadă de instabilitate la Sofia va slăbi unitatea UE în ceea ce privește sancțiunile, producția de apărare, reforma statului de drept și utilizarea fondurilor comune.
Bulgaria revine la urne, mâine, încă o dată la alegeri parlamentare anticipate. Aproximativ 6,6 milioane de alegători sunt chemați la urne pentru a decide viitorul Parlament, însă adevărata miză este dacă țara poate, în sfârșit, să formeze un guvern stabil. Criza politică s-a adâncit după demisia guvernului la finalul lui 2025, pe fondul protestelor anticorupție și al tensiunilor bugetare.
De atunci, Bulgaria este condusă de un executiv interimar, iar încrederea oamenilor în sistemul politic a scăzut constant. Prezența la vot a fost sub 50% în ultimele scrutine, semn al dezamăgirii generalizate. În acest peisaj fragmentat apare un nou actor puternic: fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat pentru a intra în cursa parlamentară. Noua sa alianță conduce în sondaje, cu peste 30% din intențiile de vot, promițând stabilitate după ani de haos.
Rumen RADEV, FOSTUL PREȘEDINTE BULGAR: „Bulgaria Progresistă” este alternativa la acest cartel vicios al vechilor partide, care luptă împotriva noastră prin toate metodele murdare. Obiectivul nostru la următoarele alegeri este obținerea unei majorități absolute.”
În urma acestuia în sondaje se află partidul fostului premier Boiko Borisov, dar și blocul reformist pro-european, tot mai slăbit.
Boiko BORISOV, FOSTUL PREMIER BULGAR: „S-a creat furtuna perfectă. Toate partidele și toți nemulțumiții au ieșit deodată. Noi am auzit oamenii, am auzit furia și nemulțumirea lor, am demisionat și am cerut alegeri rapide.”
Problema majoră rămâne însă aceeași: chiar dacă există un câștigător, formarea unei majorități este extrem de dificilă. Fragmentarea politică, conflictele dintre partide și acuzațiile de corupție blochează orice compromis. În paralel, apar și temeri legate de influențe externe. Potrivit POLITICO, Bulgaria a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru a combate posibile interferențe ale Rusiei în alegeri, în special prin campanii de dezinformare online.
Autoritățile de la Sofia avertizează că manipularea opiniei publice s-a mutat în mediul digital, unde regulile sunt mai greu de aplicat. Un raport al Centrului Bulgar pentru Studiul Democrației arată că țara are un mediu informațional vulnerabil, iar instituțiile nu sunt suficient pregătite să răspundă acestor amenințări. Miza alegerilor depășește însă granițele Bulgariei. După aderarea la zona euro și intrarea completă în spațiul Schengen, instabilitatea politică de la Sofia devine o problemă pentru întreaga Uniune Europeană. Bruxelles-ul se teme că un guvern slab sau divizat ar putea afecta poziția comună față de Rusia, sprijinul pentru Ucraina și gestionarea fondurilor europene.