Curtea Constitutionala a decis ca elevii nevaccinati impotriva rujeolei ii pun in pericol pe ceilalti, astfel ca vor continua sa stea acasa.

Publicat:30.10.2018, 13:39

Medicii atentioneaza ca deocamdata nu exista o alta metoda de prevenire a imbolnavirii cu rujeola decat vaccinarea. Totodata, o singura persoana care a contractat virusul poate infecta altele 18.


Boala se manifesta prin febra, secretii nazale si ochi inrositi. Consecintele in cazul rujeolei sunt grave, spun doctorii, si pot duce la deces. Pana acum, 293 de persoane din Moldova au fost diagnosticate cu rujeola.

Decizia Curtii Constitutionale: 

Având în vedere relevanta argumentelor care i-au fost prezentate, Curtea a analizat aceasta cauza prin prisma articolelor 28 (care garanteaza dreptul la viata privata) si 35 (care garanteaza dreptul la învatatura), coroborate cu articolul 16 (care garanteaza principiul egalitatii) din Constitutie. Curtea a observat ca problema ridicata în aceasta cauza – conditionarea admiterii copiilor în colectivitati si în institutiile educative si de recreere de vaccinarea acestora – reprezinta o practica contestata si în fata tribunalelor nationale superioare ale altor statelor.

Astfel, hotarârea Zucht v. King, 260 U.S. 174 (1922), pronuntata de catre Curtea Suprema a Statelor Unite, prezinta o situatie de fapt similara cu cea din acest caz. Aici au fost constestate ordonantele municipale din San Antonio, Texas, care conditionau admiterea la scolile publice si private de administrarea vaccinurilor. Judecatorul Brandeis, care a elaborat opinia Curtii Supreme, a subliniat faptul ca aceste ordonante nu le confereau autoritatilor o putere arbitrara, ci o discretie larga, pe care o presupunea protectia sanatatii publice.

Cererea reclamantei Rosalyn Zucht a fost respinsa, pentru ca nu ridica probleme substantiale din perspectiva Constitutiei. Curtea Constitutionala a Serbiei s-a pronuntat, prin hotarârea IUz-48/2016 din 26 octombrie 2017, cu privire la constitutionalitatea si conformitatea cu anumite tratate internationale ratificate de catre Serbia a unor prevederi ale Legii privind protectia populatiei împotriva bolilor transmisibile. Analizând, în special, sustinerile potrivit carora copiii nevaccinati ar fi discriminati în comparatie cu copiii vaccinati, pentru ca sunt privati de dreptul lor constitutional la educatie, Curtea din Serbia a retinut ca admiterea copiilor în institutiile de învatamânt este conditionata de vaccinarea lor. Acest fapt nu poate fi corelat cu discriminarea în materia dreptului la educatie.

Motivul consta în realitatea potrivit careia tuturor copiilor de anumite vârste trebuie sa li se administreze vaccinuri, cu exceptia celor carora vaccinurile nu le sunt contraindicate. Aceasta obligatie se refera, în conformitate cu principiul egalitatii în fata legii, la toate persoanele care sunt incluse într-un grup. Nu se poate considera ca sunt discriminate persoanele care refuza vaccinarea, adica persoanele care nu respecta obligatia legala, în comparatie cu persoanele care au respectat aceasta obligatie, pentru ca cele doua categorii nu se afla într-o situatie similara.

La rândul sau, Curtea a retinut, cu titlu preliminar, ca textele normative criticate sunt suficient de clare pentru destinatarii lor (i.e. parintii/tutorii copiilor si autoritatile de resort). În consecinta, ea a considerat ca este respectat standardul calitatii legii. Curtea a remarcat ca scopurile legitime pe care le urmaresc prevederile normative contestate au în vedere protectia sanatatii copiilor, precum si protectia sanatatii publice de bolile grave a caror raspândire se intensifica atunci când rata vaccinarii scade. Mijloacele alese pentru realizarea acestor scopuri constau în limitarea accesului în colectivitati si institutii educative si de recreere a copiilor nevaccinati, care nu au contraindicatii în acest sens, pentru o perioada limitata de timp, pâna la vaccinarea lor.

Curtea a constatat ca, deocamdata, nu exista o masura mai putin intruziva pentru dreptul la viata privata si pentru dreptul la educatie, dar care sa realizeze la fel de eficient scopurile legitime urmarite. În continuare, Curtea a trebuit sa puna în balanta, pe de o parte, principiul protectiei sanatatii cu, pe de alta parte, principiul accesului la educatie si principiul respectarii vietii private. Curtea a pornit de la premiza riscurilor reduse ale vaccinarii si a beneficiilor semnificative ale acesteia, asa cum o denota un consens larg existent în comunitatea stiintifica medicala. Curtea a subliniat ca refuzul vaccinarii unui copil în privinta caruia nu exista contraindicatii în acest sens nu atrage doar interdictia legala de admitere a acestuia în colectivitati si în institutiile educationale si de recreere, ci si riscul îmbolnavirii lui.

Afectarea sanatatii acestuia manifesta efecte negative si în privinta altor drepturi ale sale. Totodata, Curtea a retinut ca exista copii carora le este contraindicata vaccinarea, dar care pot fi admisi în colectivitati si în institutiile educationale si de recreere. Sanatatea acestor copii este periclitata de o eventuala admitere în aceste colectivitati si institutii a copiilor nevaccinati, în privinta carora nu exista contraindicatii în acest sens, si care ar putea fi purtatori de boli transmisibile. Nu pot fi ignorate consecintele actiunii unui individ asupra semenilor sai inocenti. În acest caz, drepturile persoanei nu sunt exercitate într-un vid existential, ci într-o societate organizata. Restrictia admiterii în colectivitati si în institutiile educationale si de recreere a copiilor nevaccinati, dar care pot fi vaccinati, nu reprezinta o masura foarte drastica în privinta dreptului la educatie si a dreptului la respectarea vietii private.

Copiii parintilor care nu vor ca acestia sa fie vaccinati, desi nu exista contraindicati în acest sens, au la dispozitie metode alternative de învatare. De asemenea, din punctul de vedere al recreerii copiilor parintilor care nu vor ca acestia sa fie vaccinati, desi nu exista contraindicati în acest sens, exercitiul vietii private sociale nu reprezinta un aspect central al dreptului lor la respectarea vietii private. Revendicarile parintilor care vor ca copiii lor nevaccinati si care pot fi vaccinati sa poata participa la viata sociala a comunitatii, prin admiterea în colectivitatile si în institutiile educationale si de recreere, au o pondere importanta, însa care nu depaseste ponderea protectiei sanatatii unor persoane inocente.

Mai mult, Curtea a notat ca tratamentul diferentiat al copiilor vaccinati, în comparatie cu copiii nevaccinati, dar care pot fi vaccinati, din perspectiva admiterii lor în colectivitati si în institutiile educationale si de recreere este, din acest punct de vedere, justificat în mod obiectiv si rezonabil. În consecinta, Curtea a retinut ca prevederile articolului 52 alin. (6) din Legea privind supravegherea de stat a sanatatii publice sunt conforme cu articolele 28, 35 si 16 din Constitutia, în masura în care nu le sunt aplicabile copiilor în privinta carora exista contraindicatii medicale argumentate si documentate. De asemenea, prevederile pct. 21 subpct.1) lit. e) din Programul National de Imunizari pentru anii 2016-2020, aprobat prin hotarârea Guvernului nr. 1113 din 6 octombrie 2016, nu contravin articolelor 28, 35 si 16 din Legea fundamentala.

Concluziile Curtii: Pornind de la cele mentionate, Curtea a recunoscut constitutionale prevederile articolului 52 alin. (6) din Legea privind supravegherea de stat a sanatatii publice, în masura în care nu le sunt aplicabile copiilor în privinta carora exista contraindicatii medicale argumentate si documentate. Ea a recunoscut constitutionale prevederile pct. 21 subpct.1) lit. e) din Programul National de Imunizari pentru anii 2016-2020, aprobat prin hotarârea Guvernului nr. 1113 din 6 octombrie 2016. Aceasta hotarâre este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra în vigoare la data adoptarii si se publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.