A primit trei ani de inchisoare cu suspendare, deci se afla in libertate si nu a fost decazuta din drepturi parintesti. Promite ca nu le va mai bate, dar nimeni nu poate garanta acest lucru. Problema este ca autoritatile nu au luat masuri pentru a-i explica de ce a gresit si de ce educatia nu se poate face prin abuzuri. 

Pe mama celor doua surori am gasit-o in casa noului sau concubin. Ne-a fost clar de la bun inceput ca bause de dimineata. 

Femeia ne-a condus in daramatura unde locuia anterior, impreuna cu fiicele sale, si ne-a povestit fara pic de jena despre cum, impreuna cu sotul sau, aflat acum in puscarie, au batut-o pe Natalia.

Fata a fost legata cu lanturi ca un caine in repetate randuri. 

Dupa toatea astea, sotul femeii, care este tatal vitreg al Nataliei, a ajuns la puscarie pentru aproape 5 ani. Mama, insa, a ramas in libertate. Nu a fost lipsita de drepturi parintesti, dar copiii au fost luati si dusi la internat. 

A incercat sa ne convinga ca regreta ce a facut si ca va face totul ca sa-si aduca fetele inapoi acasa.

Primarul localitatii spune ca nu a luat inca o decizie daca sa ii permita sau nu sa-si ia fetele acasa.

Problema este ca nimeni nu poate garanta ca aceasta femeie nu-si va bate fetele din nou, iar promisiunile ei nu pot fi o dovada.

Daca acest caz ar fi avut loc in Suedia, de exemplu, atunci aceasta mama ar fi fost dusa imediat la un curs de dezalcoolizare, iar apoi ar fi fost pusa fata in fata cu psihologii, care ar fi ajutat-o sa-si inteleaga greselile si sa invete alte metode de educatie decat violenta. Noi, insa, suntem cu aproape 40 de ani in urma Suediei, iar asistenta psihologica acordata agresorilor ramane doar o utopie.

Asa ca, femeia isi implora acum fetele sa se intoarca acasa.

Dar cu siguranta nicio promisiune din lume nu poate sterge din memoria si din sufletul Nataliei durerea si umilinta la care a fost supusa de propriii sai parinti.