Portile unor biserici se deschid si fara bani. Se intampla la Rezina, unde parohul unui lacas din oras nu percepe taxe. Oamenii lasa atat cat pot pentru o lumanare sau pentru o slujba. La fel este si in satul Mihuleni, Soldanesti. Preotii spun ca bisericile lor arata mai modest in comparatie cu cele, in care sunt taxe, iar uneori pentru a le intretine sunt nevoiti sa scoata bani din buzunar sau sa ia credite.
De noua ani preotul Stanislav Atamanenco din Rezina nu mai cere niciun leu de la crestini pentru inmormantari, cununii sau botezuri. Imediat dupa absolvirea facultatii de teologie a deschis o biserica provizorie intr-o scoala parasita, iar cu ajutorul orasenilor a amenajat-o.
De treburile bisericicesti se ocupa o fosta profesoara. In locul unde acum este amenajata biserica, era cabinetul unde Maria Gaugas preda educatia tehnologica.
Maria GAUGAS: “Mai facem curatenie, mai vand lumanarile, scriu toate slujbele."
Desi preotul nu cere nici un leu, enoriasii lasa biserica atat cat pot. Din donatiile colectate in ultimii ani, parintele Stanislav a decis sa ridice un lacas langa un cimitir vechi, insa lucrarile bat pasul din lipsa bani.
Stanislav ATAMANENCO, PREOT REZINA: “La etapa care ne aflam a acoperisului, avem nevoie de 15 mii de euro.”
Cand nu este la biserica, parintele Stanislav poate fi gasit la Centrul Prietenos al Tinerilor, unde munceste in calitate de psiholog. Acolo instruieste un grup de voluntari, iar impreuna pregatesc mancare pentru detinutii penitenciarului din Rezina si organizeaza diferite traininguri pentru adolescenti. Totodata preotul ofera si consiliere tinerilor aflati in dificultate.
Stanislav ATAMANENCO, PREOT REZINA: “In primul rand ii ascult si intervin cu un sfat.”
Stanislav Atamanenco nu este singurul preot care a renuntat la taxele din iserica. Deja de 7 luni, parintele Ioan din Mihuleni, Soldanesti nu doar ca nu mai accepta nici un leu de la enoriasi, dar din banii pe care-i castiga in calitate de inginer, face reparatie in biserica. Recent a luat un credit pentru a cumpara aparate de aer conditionat.
Ioan GRAUR, PREOT MIHULENI: “Nu stiu ce pierderi pentru mine pot fi. Bucuria cea mai mare pentru mine este cand vin crestinii la biserica. Primele lucrari de reparatie le-am facut din banii personali.”
Preotul este impotriva taxelor din biserici si nu prea agreaza si unele obiceiuri ale moldovenilor.
Ioan GRAUR, PREOT MIHULENI: “O data ce merge o inmormantare, familiile raman cu credite la banci pentru ca sa faca inmormantarea asa cum spun batranii. De blajini la fel mergem cu gentile pline si inapoi ne intoarcem tot cu gentile pline. Mai bine facem o pomana la o casa de copii, dar asa ne umplem de farfurii.”
In Moldova, biserica este independenta de stat si nu plateste niciun impozit, iar legislatia nu-i obliga pe preoti sa-si faca publice veniturile. Taxele nu sunt obligatorii. Mitropolia Moldovei sustine ca fiecare preot isi administreaza banii cum stie, platind doar o cotizatie simbolica mitropoliei care variaza de la o biserica la alta. Din cele peste 1000 de biserici cate sunt in Moldova, exista un numar mic in care preotii nu percep taxe si oficiaza servicii divine gratuit sau contra unor sume simbolice.