Camera Deputatilor si Senatul s-au reunit in sedinta solemna marti, 27 martie, cu prilejul implinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania.
Dragnea: Domnule Candu, domnule Leanca, chiar nu avem curaj sa spunem ce vrem? Eu vreau sa ne unim!
Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, a declarat, marti, ca vrea ca România sa se uneasca cu Republica Moldova, întrebându-i pe Adrian Candu si pe Iurie Leanca: „Chiar nu avem atâta curaj sa spunem clar ce vrem?”.
„(...) As vrea sa citesc (...) articolul 8 din Actul final de la Helsinki: <>. Pe baza acestui articol s-a reunificat Germania. Dragii mei colegi, domnule presedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leanca, chiar nu avem atâta curaj sa spunem clar ce vrem? Si ca sa nu existe echivoc eu o spun deschis, simplu si explicit: Eu vreau sa ne unim cu Moldova! Vreau sa fim împreuna în Europa, dar ca o singura natiune”, a declarat Liviu Dragnea, în cadrul sedintei solemne a Parlamentului, dedicata Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Liviu Dragnea a afirmat ca va propune Biroului Permanent ca sala de plen a Camerei Deputatilor sa poarte numele primului presedinte al Parlamentului reunificat al României Mari, Vasile Stroescu.
„România a fost puternica atunci când a fost unita si va fi unita si va fi puternica. Acesta este idealul nostru (...) Voi propune Biroului Permanent ca aceasta sala sa se numeasca sala Vasile Stroescu. Vasile Stroescu a fost primul presedinte al Parlamentului reunificat al României Mari”, a spus Liviu Dragnea.
Tariceanu: Doar vrerea Parlamentelor de la Bucuresti si Chisinau va putea reface Unirea
Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a declarat, marti, ca, dupa exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucuresti si Chisinau ”va putea reface ceea ce a facut Sfatul Å¢arii cu un veac în urma”.
”Va propun, sub inspiratia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, sa încercam sa aprindem în noi însine pasiunea pentru democratie care i-a animat pe ilustrii nostri înaintasi de la Chisinau si sa nu ne amagim: hotarul de pe Prut nu va disparea datorita talentului nostru diplomatic sau stiintei noastre de a negocia tratate si acorduri internationale. Nu-l vor sterge nici poeziile, cântecele sau declaratiile patriotice. Dupa exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucuresti si Chisinau, exprimând vointa poporului român din România si din Moldova va putea reface ceea ce a facut Sfatul Å¢arii cu un veac în urma si a desfacut hotarârea arbitrara a marilor puteri totalitare în 1940. Nadajduiesc, asadar, ca vom gasi curajul, aici la Bucuresti, ca si la Chisinau, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastra capacitate de a construi împreuna o natiune democratica, libera si indivizibila ne poate împiedica sa ne punem si noi semnaturile pe un Act al Unirii”, a declarat Calin Popescu Tariceanu în timpul sedintei solemne a parlamentului cu ocazia cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
El a mai spus ca sedinta solemna nu ar trebui sa aiba pentru parlamentarii români si moldoveni deopotriva, ca si pentru toti cetatenii români si moldoveni, doar o însemnatate istorica, oricât de monumentala ar fi aceasta.
”Sa dovedim, cu ocazia acestei aniversari, ca semnificatia politica a evenimentelor de acum un veac nu si-a pierdut caracterul actual si nici capacitatea de a ne mobiliza vointele. Ideologia nationala a anilor 1930 si 1940, resuscitata de national-comunismul ultimelor doua decenii ale regimului totalitar ne-a învatat sa privim Actul Unirii, pregatit cu mari sacrificii si truda, proclamat de Sfatul Å¢arii de la Chisinau pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil - si din pacate reversibil - al procesului de înfaptuire a idealului unitatii nationale românesti”, a adaugat Tariceanu.
El a mai spus ca Sfatul Å¢arii a constatat, ”simplu si firesc”, ca poporul moldovean era în fapt parte a poporului român si ca tara care îsi cauta destinul dupa destramarea imperiului tarist nu era altceva decât o parte înstrainata a Moldovei istorice.
”Aceasta constiinta identitara a fost o conditie necesara, dar nu si suficienta, a unirii. Revolutia din februarie si caderea autocratiei erau traite de moldovenii de peste Prut ca o sansa istorica de a deveni în sfârsit cetateni egali ai unei societati libere. Acum un veac, pe 27 martie la Chisinau, ca si pe 1 decembrie la Alba Iulia, idealul national era inseparabil de viziunea democratiei. Dictaturile secolului al XX-lea ne-au dezobisnuit sa asociem revolutia nationala din 1918 cu revolutia democratica care, de la Petrograd pâna la Viena, prin Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, a schimbat radical nu numai harta Europei, dar si modul de a gândi al tuturor europenilor. În ciuda refluxului democratiei care a început pentru ei în 1938 si s-a încheiat tocmai in 1989, românii de pe ambele maluri ale Prutului nu au mai abandonat vreodata, chiar daca nu i-au putut da glas în public, viziunea unei societati democratice, în care drepturile si libertatile civile si politice nu sunt darul guvernelor, ci apartin în mod natural fiecarui cetatean în parte si tuturor împreuna”, a mai spus în discursul sau Tariceanu.
El a afirmat ca printre aceste drepturi politice este si acela de a trai liber într-o natiune întregita si indivizibila.
”Acest drept a fost proclamat, în numele poporului dintre Prut, Marea Neagra, Nistru si vechea granita cu Austria, de Sfatul Å¢arii la 28 martie 1918. Sfatul Å¢arii nu a fost o adunare reprezentativa abstracta. Membrii adunarii aveau chipuri si nume. Se cuvine sa rostim astazi, cu solemnitate si recunostinta, câteva din numele deputatilor care au lucrat atunci pentru unire, care au redactat si adoptat Actul Unirii: Vladimir de Herta, Pantelimon Erhan, Ion Inculet, Pan Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Vladimir Cristi, Anton Crihan si multi altii dar, desigur alaturi de ei si nu în ultimul rând, Constantin Stere.
Nu am citat aici o lista de eroi atemporali ai idealului national. Nu am evocat supra-oameni, ci oameni politici, unii dintre ei cu o lunga cariera. În ochii nostri, ei poarta, astazi, aura nemuririi. Presa vremii nu i-a tratat însa cu o indulgenta mai mare în nici un caz mai mare decât cea de care beneficiaza politicienii zilelor noastre. Câtiva au facut chiar obiectul unor investigatii ale institutiilor de forta ale statului precomunist. Ce au avut asadar în plus fata de noi, oamenii politici de azi, de la Bucuresti si de la Chisinau? Neîndoielnic, pasiunea pentru democratie, credinta ca natiunea se cuvine sa fie întregita pentru ca este singurul trup cunoscut al democratiei, unicul cadru constitutional în care democratia se poate manifesta prin institutii si proceduri care sa garanteze drepturile si libertatile cetatenesti”, a punctat presedintele Senatului.
Calin Popescu Tariceanu a apreciat ca venimentul de acum un secol ofera o lectie la care trebuie sa reflecte fiecare cu mare atentie.
”Revolutia democratica a facut România <întreaga si mare>, în vreme ce totalitarismul a fragmentat din nou România. Când democratia este abandonata sau abuzata, natiunea devine divizibila si fragila. Aceasta lectie ramâne valabila si astazi. Ca români, am învatat începând din 1940 ca nu litera tratatelor, aliantele internationale si forta armelor pazesc natiunea, dar pare ca nu am înteles înca pe deplin ca singura pavaza a natiunii este calitatea democratiei pe care este capabila sa o puna în opera. Cel mai eficient si, paradoxal, cel mai putin costisitor program de înzestrare a unei natiuni este cel care înarmeaza fiecare cetatean cu drepturi si libertati inalienabile, care îl echipeaza cu cele mai puternice garantii constitutionale si procedurale în fata abuzurilor statului. Pentru ca cetatenii abuzati de institutiile propriului stat nu vor fi predispusi, orice-ar spune ideologiile nationaliste si miturile patriotice, sa reziste agresiunii unui stat strain. Traind sub dictatura în 1940, românii nu au avut forta morala sa refuze ultimatumul sovietic si dictatul nazist. Au deplâns frângerea natiunii, dar nu i s-au opus”, a conchis presedintele Senatului.
„Am aprobat memorandumul referitor la desfasurarea sedintei solemne a celor doua Camere din 27 martie, care va marca 100 de ani de la alipirea Basarabiei la România”, a anuntat presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, în 13 martie, la finalul sedintei Birourilor permanente reunite.
Potrivit documentului, în cadrul sedintei solemne va fi dezbatuta si adoptata „Declaratia solemna pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Å¢ara Mama, România, la 27 martie 1918”, prin care se vor reflecta unitatea poporului si a limbii române, rolul avut de înaintasii politici si drumul ce trebuie sa fie urmat de oamenii politici de astazi, precum si dorinta de a continua procesul de modernizare si integrare institutionala în UE.
Principesa Margareta: Tatal meu, unul dintre simbolurile unitatii de neam
Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, a declarat, marti, ca datoria de a-i „sprijini pe fratii nostri în afara frontierelor României nu trebuie sa cunoasca limite”, afirmând ca regele Mihai, nascut la trei ani de la Marea Unire, a fost „unul dintre simbolurile unitatii de neam”.
„Sa ne aducem aminte astazi de personalitatile din Sfatul Å¢arii si de bravii nostri soldati care au luptat pentru unirea noastra în anul 1918. Sa ne aduce aminte de oamenii nostri politici care indiferent de doctrina lor au conslidat procesul unirii. Sa ne aducem aminte de regele Ferdinand si de regina Maria care niciodata nu si-au pierdut convingerea ca România va fi victorioasa în razboi si unita în timp de pace”, a declarat Principesa Margareta, în cadrul sedintei solemne a Parlamentului, dedicata Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Contributia Casei Regale la integrarea europeana a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia strabunicilor sai Ferdinand si Maria, a precizat Principesa Margareta.
„(...) Unul din simbolurile unitatii de neam a fost tatal meu. Nascut trei ani dupa Marea Unire, regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranta, demnitatea si continuitatea, de ambele parti ale Prutului”, a spus Margareta.
Principesa Margareta a afirmat ca datoria de a-i „sprijini pe fratii nostri în afara frontierelor României nu trebuie sa cunoasca limite”.
„Astazi, datoria de a-i sprijini pe fratii nostri în afara frontierelor României nu trebuie sa cunoasca limite, nici conditionari. La 100 de ani de la Marea Unire, dupa tragedii greu de descris în cuvinte, Coroana româna continua sa sprijine aspiratiile europene ale Republicii Moldova (...)”, a spus Principesa Margareta.
Sursa: mediafax.ro