Anul 2017, la fel ca 2016, a fost marcat de sentinte, descinderi, perchezitii si dosare penale deschise pe numele mai multor functionari, judecatori, oameni de afaceri etc. In unele cazuri, actiunile procurorilor si ale judecatorilor au provocat mai multe intrebari sau au atras criticile expertilor, scrie anti-coruptie.md.
DOSARELE MILIARDULUI FURAT
Ilan Şor este prima persoana în privinţa careia procurorii au iniţiat un dosar penal în cazul furtului miliardului, fiind pus sub învinuire pe 6 mai 2015. La doi ani şi jumatate de atunci, fostul preşedinte al Consiliului de administrare al Bancii de Economii continua sa se afle la libertate. Pe 21 iunie 2017, Judecatoria Chişinau, sediul Buiucani, l-a condamnat pe Şor la sapte ani şi şase luni de închisoare cu executare, în penitenciar de tip semiînchis.
Judecatorul Andrei Niculcea care a examinat dosarul a decis sa recalifice infracţiunea pentru care procurorii au cerut condamnarea inculpatului. Astfel, în loc sa i se aplice pedeapsa de la opt la 15 ani pentru escrocherie savârşita în proporţii deosebit de mari, infracţiune prevazuta la Art. 190, alin.5, al Codului Penal, primarul orasului Orhei a fost condamnat pentru cauzarea de daune materiale în proportii deosebit de mari prin înselaciune sau abuz de încredere, daca fapta nu constituie o însusire, prevazuta de Art. 196, alin.4, care se pedepseşte cu amenda în marime de la 1.350 la 2.350 de unitati conventionale sau cu închisoare de pâna la trei ani.
Pentru cumulul de infracţiuni (spalare de bani şi cauzare de daune materiale - n.r.), Şor a fost condamnat la cei 7,6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu precizarea ca pedeapsa va fi pusa în executare atunci când sentinţa va deveni definitiva. De asemenea, prin aceeaşi sentinţa, lui Şor i-a fost schimbata masura preventiva din arest la domiciliu, în eliberare provizorie sub control judiciar.
Cât priveşte recuperarea prejudiciului provocat de Ilan Şor, în sentinţa se precizeaza doar ca „se admite în principiu acţiunea civila înaintata de BEM, urmând ca asupra cuantumului despagubirilor cuvenite sa hotarasca instanţa în ordinea procedurii civile”.
[...]
Vlad Filat: în aşteptarea deciziilor de la CEDO
Pentru fostul premier Vlad Filat anul 2017 a început şi s-a sfârşit cu speranţe îndreptate spre judecatorii Curţii Supreme de Justiţie. În februarie 2017, magistraţii CSJ au respins ca vadit neîntemeiate recursurile depuse în dosarul fostului premier Vlad Filat, condamnat la noua ani de închisoare pentru acte de coruptie. În decembrie, anul trecut, judecatorii de la aceeaşi instanţa au respins şi recursul în anulare al politicanului.
Dosarul lui Vlad Filat a fost iniţiat în septembrie 2015, iar la aproape un an el a fost deja condamnat de prima instanţa de judecata. La sfârşitul anului 2017, avocaţii fostului premier au consumat toate caile de recurs din Moldova, urmând sa se adreseze la CEDO. În august 2017, Vlad Filat a depus o plângere la Curtea de la Strasbourg. Fostul prim-ministru a invocat ca, pe parcursul procesului de judecata, i-au fost încalcate mai multe drepturi garantate de Convenţia pentru apararea Drepturilor Omului şi a Libertaţilor fundamentale. Si în anul 2015, Vlad Filat a depus o plângere la CtEDO, care vizeaza încalcarea condiţiilor de detenţie din Penitenciarul 13, reţinerea şi arestarea ilegala.
Ex-premierul Republicii Moldova Vlad Filat a fost reţinut la 15 octombrie 2015 pentru corupere pasiva şi trafic de influenţa. Politicianul a fost lasat fara imunitate parlamentara cu votul a 79 de deputaţi, la solicitarea fostului procuror general Corneliu Gurin. Cererea a venit în urma unui autodenunt a lui Ilan Şor. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat o ancheta din care reiese ca cel puţin doua episoade din autodenunţul lui Şor nu sunt adevarate.