Mihai Eminescu a fost un poet, prozator si jurnalist roman, considerat de catre cititori si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana, transmite stirileprotv.ro

Printre cele mai importante opere compuse de Mihai Eminescu mentionam: Luceafarul, Oda sau cele cinci scrisori (I, II, III, IV si V).

Mihai Eminescu s-a nascut pe 15 ianuarie 1889

Data de nastere a lui Mihai Eminescu a fost acceptata ca fiind 15 ianuarie 1850, insa este o data controversata.

Aceasta data este cea care la care a fost inregistrat certificatul de nastere.

Cu toate acestea, Aglae Drogli, sora poetului, a sustinut intr-o scrisoare catre Titu Maiorescu ca poetul s-ar fi nascut pe 20 decembrie 1848 la Ipotesti.

Ulterior, s-a descoperit intr-un registru al membrilor Junimii ca poetul a notat ca s-a nascut pe 20 decembrie 1849 in Botosani.

Mihai Eminescu s-a nascut in familia caminarului Gheorghe si Raluca Eminovici. A fost al saptelea dintre cei unsprezece copii din familie.

Eminescu si-a petrecut copilaria la Ipotesti, iar ulterior s-a mutat in Cernauti pentru a urma cursurile gimnaziale.

La varsta de 16 ani a publicat primul poem - „De-as avea”. La varsta de 19 ani a inceput sa studieze filosofia la Universitatea din Viena, unde a intalnit scrierile lui Platon, Spinoza, Leibniz, Kant, dar si opere orientale, precum Ramayana, Mahabharata si Vedele, care i-au influentat opera.

La universitate, Eminescu l-a cunoscut pe Ioan Slavici si alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. Tot in aceeasi perioada, poetul a intalnit-o pe Veronica Micle, potrivit Historia.

In 1863, tanarul a hotarat sa abandoneze scoala. In vacanta de Paste a plecat la Ipotesti, iar dupa ce s-a terminat vacanta, a decis sa nu se mai intoarca la scoala.

Un an mai tarziu, Eminescu a a vrut sa-si reia studiile si i-a solicitat Ministerului Invatamantului din Bucuresti o subventie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier, dar a fost refuzat, pe motiv ca nu este niciun loc vacant.

Ulterior, Eminescu s-a intors la Iasi, unde a inceput colaborarea cu revista „Convorbiri Literare”. Apoi a debutat ca publicist in ziarul „Albina”.

Pe 23 august 1874 a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi.

In toamna care a urmat, poetul a avut probleme in familie, doua dintre surori s-au imbolnavit grav, iar Serban, unul dintre frati, a inceput sa aiba semne de alienatie mintala.

Ulterior, a fost internat la un spital din Berlin, unde a murit pe 28 noiembrie.

Intre anii 1877 si 1883, Eminescu a scris unele dintre cele mai apreciate poeme ale sale, printre care „Luceafarul” si „Scrisorile”.

In aceeasi perioada, a fost redactor-sef la publicatia „Timpul”, unde a desfasurat o activitate exceptionala publicistica. Epuizarea si munca in exces si-au spus cuvantul, si sanatatea lui a inceput sa aiba de suferit.

Relatia lui Eminescu cu Veronica Micle

Eminescu si Veronica au trait o poveste de dragoste plina de pasiune, cu reguli sociale si morale incalcate, acompaniate de despartiri furtunoase si impacari.

Cei doi s-au cunoscut la Viena in timp ce Eminescu era student, iar Veronica venise pentru un tratament medical. In acea perioada, ea era casatorita de 8 ani cu Stefan Micle si aveau impreuna doi copii. Fara a tine cont de regulile morale, Eminescu si Veronica Micle au inceput o relatie nabadaioasa.

Veronica a avut o influenta puternica asupra lui Eminescu. Ea a devenit muza lui si a fost punctul central al unor poezii precum „Floare albastra” si „Atat de frageda”.

Relatia celor doi s-a oficializat dupa moartea lui Stefan Micle, sotul Veronicai, si parea ca o sa aiba un final fericit.

Cei doi s-au mutat impreuna in Bucuresti, iar Veronica ii cerea ii repetate randuri sa se casatoreasca, dar poetul o refuza.

Cand Eminescu s-a imbolnavit si a murit, Veronica nu a suportat durerea si a intrat intr-o depresie puternica. S-a retras la manastirea Varatec, iar la 50 de zile de la moartea poetului a fost gasita si ea fara suflare. Medicii au constatat ca se otravise cu arsenic.

Moartea lui Mihai Eminescu

Epuizat de munca de zi cu zi, Eminescu s-a retras din gazetarie in iunie 1883.

In urma unei caderi nervoase, in anul 1886, probleme sale de sanatate mintala au fost interpretate ca simptome de neurosifilis si a fost tratat cu injectii de clorura de mercur.

Pe data de 3 februarie 1889, Mihai Eminescu a fost internat la Spitalul Marcuta din Bucuresti, pentru ca mai apoi sa fie dus la Sanatoriul Caritas.

Pe 20 martie 1889, medicul Zaharia Petrescu, impreuna cu dr. Alexandru Sutu, l-au examinat pe Mihai Eminescu si au ajuns la concluzia ca poetul sufera de alienatie mintala sub forma de dementa.

Pe 15 iunie 1889, Eminescu a murit in sanatoriul doctorului Alexandru Sutu.

In ziua urmatoare, Ziarul Romanul a anuntat ca Eminescu nu mai este, iar sicriul sau va fi asezat in biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, impodobit cu cetina de brad. Doua zile mai tarziu, Mihai Eminescu a fost inmormantat la cimitirul Belu din Bucuresti.

Dupa moartea poetului, George Calinescu a scris: „Astfel se stinse, in al optulea lustru de viata, cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc.

Ape vor seca in albie si peste locul Ingroparii sale va rasari padure sau cetate, si cate o stea va vesteji pe cer In departari, pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale.”

Teorii despre moartea lui Mihai Eminescu

Moartea sa a nascut multe controverse. De-a lungul timpului, s-au emis mai multe teorii despre cum a murit Mihai Eminescu. S-a luat in calcul ipoteza suicidului, dar si a asasinarii.

Doctorul neuropatolog Ovidiu Vuia a scris in cartea sa dedicata studiului mortii lui Eminescu ca asa-zisa boala psihica a poetului nu ar fi fost una reala, ci doar un diagnostic gresit al medicilor, scrie Civicmedia.ro.

Medicul a mai mentionat ca, in afara de depresii si anxietate, Eminescu nu avea alte probleme, iar geniul sau creator nu era alterat de vreo afectiune mintala.

Cat timp a fost in spital, poetul prezenta tremuraturi ale membrelor, gurii, limbii si o ataxie alternand cu stari de delir si luciditate.

Ulterior, s-a enuntat teoria ca aceste stari puteau fi semne ale intoxicatiei cu mercur, substanta care era administrata periodic de catre medici.

Mai mult, se spune ca la moartea lui Eminescu ar fi complotat si prietenul lui, Titu Maiorescu.

Conform lui Theodor Codreanu, critic si istoric literar, principala cauza a mortii este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Sutu: „Acum nu mai incape indoiala: acela care i-a grabit moartea lui Eminescu (psihica si fizica) a fost doctorul Sutu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”.

Eminescologul Nicolae Georgescu a scris un articol in ziarul Universul, cu titlul: Dosarul Mortii lui Eminescu.

Eminescu, omorat cu o caramida?!

In articol este prezentat un dialog cu un barbat care pretindea ca era frizerul Regelui Carol I, pe nume Dumitru Cosmanescu. Acesta ar fi asistat la omorarea lui Mihai Eminescu, si a povestit ca l-ar fi vizitat la sanatoriul unde era internat.

„Cat a stat la Sutu, eu cel putin nu l-am vazut altfel decat scriind. Scria toata ziua, coli peste coli, si era foarte linistit, dar soarta a facut insa ca intr-o zi sa-l vad murind, as putea zice, pe bratele mele”, a spus martorul.

In continuare, frizerul a povestit ca, la un moment dat, pe cand era in vizita la Eminescu, poetul i-ar fi cerut sa mearga sa se plimbe in gradina si sa-l invete sa cante „Desteapta-te, Romane !”. Cei doi au iesit si au inceput sa cante imnul tarii.

La un moment dat, martorul a povestit ca a venit un pacient si l-a lovit pe Eminescu in cap cu o caramida.

Lovitura a fost atat de puternica incat i-a provocat poetului grave leziuni la cap.

In continuare, barbatul a povestit ca Eminescu i-a zis sa-l ia pe brate si sa-l duca in salon. Barbatul l-a dus in salon si l-a asezat pe pat.

In salon au venit mai multi medici, in frunte cu Sutu, iar acestia au spus ca nu s-a intamplat nimic grav, dar dupa o jumatate de ora, poetul murise.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.