Adevarate festivaluri dedicate portului national au fost organizat astazi in mai multe raioane ale tarii. In sud, la Causeni, spre exemplu, 33 de colective artistice locale au marsaluit in camasi traditionale, mostenite de la stramosi. Spre nord, la Singerei, gospodinele si-au expus iile pe care le-au brodat la un targ organizat in centrul orasului. De la sarbatoare nu a putut lipsi hora traditionala.
La prima editie a zilei portului national, organizata in orasul Causeni, a fost organizata o sarbatoare pe cinste. Zeci de locuitori din diferite localitati din raion au imbracat camasile traditionale si au marsaluit cu mandrie pe strazile orasului.
“Promovand valorile nationale, noi ne cunoastem neamul. In asa mod vom avea o continuitate, neamul nostru nu va disparea.”
33 de colective artistice au participat la festivalul la care au fost prezentate ornamentele specifice fiecarei localitati din raion. Aceste femei au venit din Baccelia pentru a se lauda cu cateva ii care au reusit sa reziste in timp.
“Avem una contemporana si una din 1820.
- Pomul vietii, struguri, nu s-a schimbat practic nimic.
- Costum popular facut in anii 50, cusut cu ata cu care era insailat tutunul.”
Participantii sunt de parerea ca neamul nostru va ramane nemuritor, atata timp cat vom pastra traditiile si portul popular.
“Sa nu uitam istoria neamului nostru si sa transmitem si urmasilor ceva important si frumos.”
“Cand imbracam o ie, ne amintim de cei care o purtau cu 2 mii de ani in urma. E o istorie intreaga.”
Intre timp, la Singerei, gospodinele si-au etalat la o expozitie organizata in centrul orasului, camasile traditionale, pe care le-au cusut luni la rand cu multa migala si iscusnta.
“Foarte greu se fac ele, dar cand cosi o floricica si vezi cat e de frumoasa, te bucuri.”
Bunica Maria ne-a povestit ca a invatat sa brodeze in copilarie de la bunica sa. Femeia spune ca a reusit sa coase zeci de ii de atunci, pe care le vinde in ultimii ani ca painea calda.
Maria GROSU, CROITOREASA: “Eu confectionez ii pe panza naturala, panza de bumbac topita. Am brodat tot absolut cu mana. La manecuti sunt neaparat altita, incret, aici raulete. Rauletele pot fi directe sau oblice.”
Iar Vera Rusu care este profesoara de meserie a venit la expozitie cu o adevarata “comoara” pe care a gasit-o in ladita ramasa mostenire de la strabunica sa.
“Am venit la acest festival pentru a prezenta o ie deosebita, confectionata de strabunica in anii ‘48, jumatatea secolului 19.”
Cei mai iscusiti mesteri populari din Singerei s-au ales si cu premii banesti, oferite in cadrul festivalului-concurs “Port cu mandrie ie de-acasa”. Ziua internationala a iei este sarbatorita in fiecare an pe 24 iunie. Aceasta zi a fost dedicata camasii cu altita in anul 2013 si de atunci, sarbatoare este celebrata in peste 50 de tari.
“Port ie cu mandrie.”