Momeala a fost aruncata. Ca rezultat, un contract de aproape 23 de milioane de lei a fost atribuit unei firme care a intrat in vizorul procurorilor. Banii sunt dintr-un program de stat cofinantat de Uniunea Europeana si care are drept scop eradicarea rabiei la vulpi.
Programul presupune, in premiera, distribuirea vaccinului, in mare parte, pe cale aeriana. Metoda, testata anterior in Romania, a trecut Prutul cu tot cu un consortiu format din doua companii – una din Cehia si alta din Bulgaria.
In Moldova, acestea au facut front comun cu o companie locala, care ar fi fost implicata intr-un caz de trucare a unei licitatii similare. Mai mult, zilele trecute, anchetatorii anticoruptie l-au retinut pe omul de afaceri din spatele firmei, dupa ce ar fi incercat sa mituiasca un functionar. Miza: excluderea dintr-un raport a mentiunii ca, la distributia vaccinului, 20 mii de doze au ratat tinta si au ajuns in lacuri si localitati, scrie Rise.md
Republica Moldova este una dintre tarile europene cu cele mai multe cazuri de rabie, fiind depasita doar de Ucraina. In perioada anilor 2017-2018, a inregistrat 128 de cazuri, din care in peste 20% – la vulpi. Insa numarul acestora ar putea fi mai mare, deoarece multe cadavre ale vulpilor, decedate din cauza acestei maladii, nu sunt depistate.
Rabia face jertfe si in randul oamenilor. De exemplu, in anul 2002, a decedat un copil din Drochia, in 2016 – un barbat din Causeni, iar in 2019 – un copil din Goianul Nou, mun. Chisinau.
VULPEA, BAT-O VINA
Vulpea, ne asigura autoritatile, reprezinta principalul izvor natural al rabiei. Iata de ce, in 2018, Agentia Nationala pentru Siguranta Alimentelor (ANSA), in colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale si Mediului, a initiat un proiect de hotarare de Guvern pentru aprobarea programului de supraveghere, control si eradicare a rabiei la vulpi pentru perioada 2019-2023. Programul a fost aprobat in data de 15 martie 2019 si este unul destul de ambitios. Isi propune, ca in 2023, adica peste trei ani, sa fim inclusi in lista tarilor libere la rabie.
Autoritatile nu au ascuns faptul ca aprobarea acestui program era necesara pentru absorbtia unor fonduri UE nerambursabile, iar banii europenilor au venit cu sprijinul Romaniei. Mai exact, ANSA a negociat si parafat cu Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor din Romania (ANSVSA) un acord privind acordarea asistentei financiare pentru procurarea si distribuirea vaccinului antirabic in asa-numita zona tampon – adica o fasie de 50 de kilometri latime de-a lungul hotarului cu Romania.
PRIMA TENTATIVA, ESUATA
Pe data de 16 iulie 2019, a demarat procedura de achizitie a serviciilor de vaccinare antirabica la vulpi, prin distributia aeriana a momelilor vaccinale. Impreuna cu colegii romani, ANSA a elaborat si caietul de sarcini pentru un contract de achizitii in valoare de 11,7 milioane de lei. In ciuda contractului cu sase zerouri, ANSA a primit doar o singura oferta. Aplicantul – un consortiu format din trei companii: Bioveta (Cehia) – producatoarea vaccinului Lysvulpen, Avio Otryad-Varna (Bulgaria) – care ofera servicii de transport avia si Decebal-Impex SRL (Republica Moldova) – companie care este unic distribuitor al vaccinului Lysvulpen pe teritoriul Moldovei.
Oferta propusa: 16,2 milioane de lei, suma care depasea cu 4,5 milioane de lei (38,52%) valoarea estimata de ANSA. Respectiv, singurul ofertant a fost descalificat, deoarece suma ceruta depasea cu 30% valoarea estimata, iar procedura de achizitie a fost anulata. Cel putin, s-a respectat buchia legii.
Nu a trecut mult timp si Comisia parlamentara Agricultura si Industrie Alimentara, in frunte cu deputatul socialist Radu Mudreac, a intocmit un raport in care „constata cu profunda ingrijorare ca, pentru anul 2019, fondurile financiare acordate de UE pentru eradicarea rabiei, vor ramane nevalorifiicate”.
Comisia a apreciat situatia ca fiind „una critica” si a propus, intre altele, „demararea negocierilor directe” sau „identificarea unor operatori pentru contractarea directa a serviciilor”. Aparent, ANSA nu a tinut cont de recomandarile Comisiei parlamentare.
A DOUA TENTATIVA, CU SUCCES
14 ianuarie 2020. ANSA anunta, din nou, procedura de achizitie a serviciilor de vaccinare a vulpilor. De aceasta data, valoarea contractului este de 18,9 milioane de lei (cu TVA suma se ridica la 22,7 milioane de lei), dar a crescut cu mult si numarul momelilor vaccinale solicitate, mai ales a celor care urmau sa fie distribuite cu ajutorul unor avioane de mici dimensiuni: de la 543 de mii, la peste un milion de bucati. Iar numarul momelilor care urmau sa fie distribuite manual, de catre angajatii Moldsilva, a crescut si el de la 73.800 la 147.600. Detalii, AICI si AICI
La deschiderea ofertelor, s-a creionat o situatie trasa la indigo. Acelasi consortiu, format din firma ceha, bulgara si cea moldoveneasca, a fost singurul participant.
Doar ca lectia a fost deja invatata. De aceasta data, oferta a coincis aproape banut in banut cu valoarea estimata de ANSA, cu o diferenta de doar 4.061,24 lei. Ceea ce a si garantat castigul. Pe deoparte, oferta nu a mai putut fi descalificata din cauza sumei cerute. Pe de alta parte, doar vaccinul Lysvulpen, produs de Bioveta din Cehia, corespunde intru totul cerintelor formulate de ANSA in caietul de sarcini al licitatiei.
Lysvulpen este singurul vaccin antirabic produs in UE care este inregistrat in Republica Moldova, informatie confirmata si de Victor Pislaru, sef-adjunct al Directiei Sanatatea si Bunastarea Animalelor din cadrul ANSA. Prin urmare, agentul economic, care detine dreptul de distributie a acestui vaccin, ar fi favorizat. In cazul dat, e vorba de firma Decebal-Impex, care a si fost cap de afis in cadrul licitatiei. Pe site-ul achizitiilor electronice M-Tender, anumea ea figureaza ca fiind castigatoarea.
Asta deoarece Decebal-Impex a putut prezenta, fara probleme, asa cum prevede caietul de sarcini, certificatul de calitate conform EDQM (European Directorate for Quality Medicine). Vasile Cucu, directorul Autoritate Grup SRL, companie care importa si distribuie medicamente de uz veterinar, spune ca „EDQM este un standard de laborator european si se elibereaza doar companiilor care sunt rezidente ale spatiului comunitar”. Astfel se si explica interesul scazut al altor agenti economici de a veni cu o oferta alternativa, mentioneaza Cucu.
Tatiana VALIUH, directoarea Decebal-Impex: Acest agent economic lucreaza cu Rusia si nu are certificatele europene […] Nu suntem noi favorizati, poate sunt si alti producatori, nu cunosc. Si inca o remarca. Aceasta licitatie, cerintele sunt strict europene […] E si normal ca comunitatea europeana sa ceara certificate care atesta calitatea europeana. Mai ales ca ei dau si majoritatea finantelor, circa 70%.