Ana Revenco, interviu pentru G4Media: „Miza protestelor este instaurarea puterii Moscovei la Chisinau, prin asta ar folosi Moldova ca moneda de negociere cu Europa, cu Occidentul. Ilan Sor e in Israel, Vlad Plahotniuc in Ciprul de Nord”

In interviul pentru G4Media, Ana Revenco a vorbit si despre criminalitatea transfrontaliera, dar si despre tentativele Chisinaului de a-i aduce acasa pe fugarii Ilan Sor din Israel si Vlad Plahotniuc din Ciprul de Nord.

Reporter: Prima tema este legata de protestele din Chisinau. Am vazut cu totii ca partidul fugarul Ilan Sor este organizatorul protestelor duminicale. Presedinta Maia Sandu, intr-un interviu pentru G4Media, nu a exclus o tentativa de lovitura de stat. Aveti informatii la Ministerul de Interne ca Partidul Sor sau alte forte interne ori externe pregatesc o lovitura de stat?

Ana Revenco: In dimineata zilei de vineri au fost realizat mai multe perchezitii in mai multe locatii, la mai multe adrese si au fost retinute 8 persoane. Urmare perchezitiilor au fost ridicate sute mii de lei si inscrisuri care dovedesc ca aceste persoane erau atrase intr-o activitate de recrutare, de transportare, de organizare, de ghidare a anumitor grupuri de persoane, inclusiv sportivi si nu doar pentru a se opune fortelor de ordine, pentru a pune rezistenta, inclusiv prin aplicarea violentei.

Toate acele inscrisuri demonstreaza ca intentia era de a orchestra actiuni de dezordine in masa de o dimensiune care sa provoace inclusiv fortele de ordine la aplicarea fortei. Din analiza modului cum au actionat aceste grupari reiese ca este o actiune bine ordonata, bine orchestrata, cu intentia de a pune presiune si pe societate si pe politic. Desigur ca miza este schimbarea cursului democratic.

Reporter: Adica demisia guvernului si sau a presedintelui?
Ana Revenco: Si instaurarea puterii Moscovei la Chisinau. Prin asta ar folosi tara pe post moneda de negociere cu Europa, cu Occidentul.

Rep: Ce ati gasit la perchezitii si eventualele interceptari dovedesc cine a comandat, cine a ordonat aceste actiuni?

Ana Revenco: Investigatiile continua. In saptamanile anterioare, Procuratura Anticoruptie impreuna cu Centrul National Anticoruptie la fel, au efectuat mai multe retineri pe margina investigatiilor in cadrul unui alt dosar, in care s-a demonstrat inclusiv faptul efectuarii platilor catre cei care urmau sa vina in Capitala, sa organizeze, sa sustina aceste asa-numite proteste

Rep: Stiti cumva care este originea banilor?
Ana Revenco: Si pe asta cum se desfasoara investigatii pentru ca urmele sunt acolo, lucreaza lucreaza colegii acum in aceasta directie. Este important pentru noi toti sa intelegem cat de mare este aceasta retea, cine sunt de fapt cei in spatele acestor actiuni orchestrate. Pentru ca Sor nu este altceva decat o marioneta. Si multi altii, care deja au iesit la rampa si si-au aratat fata, si-au atribuit aceste manifestatii.

Dar intelegem ca legaturile sunt inclusiv cu anumite partide produse, implicatii ar avea si serviciile speciale ruse. Exact pe aceasta directie se lucreaza de catre politie si procuratura.

Rep: Exista totusi o nemultumire reala in societate. Inflatia e una din cele mai mari din Europa, criza din energie la fel, este foarte reala. Cum evaluati posibilitatea ca intensitatea protestelor sa creasca in lunile ce urmeaza?

Ana Revenco: Noi suntem in parte a unei realitati care foarte clar ne arata ca suntem fata in fata ca un razboi hibrid si acest santaj energetic, aceasta dezinformare masiva, aceste falsuri – stiri precum ca ar fi interesate autoritatile cumva sa oprime vorbitorii de rusa – toate sunt folosite pentru a alimenta anxietatea, pentru a radicaliza societatea. Desigur ca fluctuatia preturilor face ca facturile sa fie mult mai greu de de achitat si sunt blocate si business-uri. Si acestea sunt doar consecintele acestui razboi hibrid.

In ultimele luni aceste elemente de razboi hibrid doar se intensifica. Vedeti alertele cu bombe care au scos din normalitate functionalitatea mai multor institutii, piata devine volatila, business-urile nu mai au certitudine privind activitatea lor economica, propaganda schimba focusul autoritatilor, sunt discreditati conducatorii mai multor institutii de stat, inclusiv conducatorii fortelor de ordine. Toate acestea sunt indreptate spre a vulnerabiliza si mai multa societatea, spre a radicaliza societatea.

Atunci este exploatata aceasta situatie vulnerabila pentru a schimba cursul democratic. Noi vedem ca aceasta se intampla cu o intensitate tot mai mare in ultimele saptamani.

Rep: Deci va asteptati ca intensitatea acestor proteste sa creasca?
Ana Revenco: Categoric, la asta ne asteptam.

Rep: Fortele de ordine ale Ministerului de Interne au fost acuzate de comportament violent la unele proteste din ultima perioada. Ati anchetat serios aceste acuzatii? Ati gasit angajati ai Ministerului de Interne care au facut exces de zel sau au incalcat legea?

Ana Revenco: Sunt manipulari pe care le folosesc organizatorii, fugarii, oligarhii care au furat tara si acum si acum incearca sa manipuleze opinia publica. Organele de forta nu au folosit mijloacele speciale, nu a fost aplicata forta pentru a mentine ordinea de drept, pentru a mentine ordinea publica. In cadrul acestor manifestatii nu exista absolut nicio plangere, ca sa va dau exemplu. Nu exista absolut nicio plangere la politie, nu exista nici o inregistrare a vreunui caz la serviciile medicale. Deci este doar o manipulare cu care se incearca a pune in continuare presiune pentru a discredita politia. Politia in continuare va actiona ferm in limitele legale si actiunile subversive impotriva statului vor fi sanctionate foarte dur.

Actionam conform planurilor de contingenta. Vom fi gata sa intervenim in cazul unui posibil al doilea val de refugiati. Se negociaza mult si intensiv cu partenerii straini pentru a diversifica sursele de energie – si acesta este un domeniu de se resimte o presiune enorma din partea Moscovei.

Politia in continuare va investiga impreuna cu procuratura actiunile ilegale ale organizatorilor acestor asa-numite proteste. Ne vom face datoria, vom veghea in continuare asupra democratiei pe care o construim la noi acasa.

Reporter: Vorbeati de Ilan Sor, unul dintre cei pe care ii creditati cu organizarea acestor proteste. Unde este el in acest moment? A inceput o procedura de extradare?

Ana Revenco: Se afla pe teritoriul Israelului. A inceput o procedura. Dosarul sau se afla in continuare in examinare. A fost expediata comisia rogatorie. Este un dosar destul de complex, el are deja condamnare in prima instanta. Cert este ca in aceasta formula toate partile sunt solicitate destul de intensiv sa faca acest schimb de informatii si sa se ajunga la o decizie referitor la viitorul lui, indiferent unde va fi.

Rep: Dar Plahotniuc unde este, cand va fi adus in Moldova?

Ana Revenco: Datele operative ne indica ca s-ar afla in Ciprul de Nord. Dar iarasi intelegem ca este inca un element al acestui razboi hibrid de a pune presiune pe societate, de a alimenta frica, de a alimenta neincrederea in autoritatile statului, de a pune presiune pe societate, de a discredita liderii.

Va spuneam ca sunt foarte multe resurse financiare alocate pentru a plati pe toti cei care sunt parte din acest scenariu. De la simplul om care intr-adevar traieste intr-o situatie mai incordata financiara, unii sunt platiti cu 100 de lei, altii cu 500 de lei.

Exact asta ne demonstreaza acum toate investigatiile, inclusiv rezultatul perchezitiilor realizate de catre Procuratura anticoruptie. Deci acele sume enorme de bani care au fost gasite, a caror menire era sa plateasca acesti organizatori. Exact despre acelasi element al acestui scenariu vorbim si in cazul perchezitiilor de vineri. Bani grei sunt platiti pentru a determina anumite schimbari a si a prelua controlul in anumite sectoare.

Reporter: Pe langa Ilan Sor, Vlad Plahoniuc mai sunt si alte nume de oligari sau oameni politici implicati in aceste proteste?

Ana Revenco: Unii deja si-au aratat fata, au iesit in public. Este vizibil cu ochiul liber ca in spatele acestor asa-numite proteste stau acesti fugari penali care isi doresc razbunari, isi doresc sa revina inapoi la situatii si la functii cand controleaza tara. Aceasta dorinta este cu ce atitudine folosita si exploatata inclusiv de Moscova.

Reporter: Daca tot vorbim de extradari si de fugari, de ce Cristian Rizea, condamnat definitiv in Romania la inchisoare cu executare, se afla inca in libertate in Republica Moldova? De ce nu-l trimiteti in Romania?

Ana Revenco: A fost emisa o cerere de chemare in instanta, pentru ca persoana a atacat ordinul de retragere a cetateniei. Urmeaza sa se pronunte instanta de judecata si in functie de decizia luata vom actiona corespunzator.

Reporter: Dar chiar si cu cetatenie moldoveana, el nu poate fi trimis in Romania?

Ana Revenco: Conform normelor internationale, atat timp cat o persoana este vizata intr-o ancheta care inca este pe rol, conform legii, nu poti realiza oricare alta actiune. Noi am zis ca vom actiona conform legii. Acum asteptam si instanta sa sa se pronunte. Este programata foarte curand stabilita aceasta sedinta.

Reporter: Cand este programata?
Ana Revenco: Daca nu gresesc, pe 14 noiembrie.

Reporter: Vorbeati de gestionarea refugiatilor din Ucraina. Cati refugiati sunt acum inregistrati in Republica Moldova?

Ana Revenco: De la inceperea razboiului au trecut prin granitele noastre peste 600.000 de refugiati. Este un numar foarte mare raportat la capacitatile noastre de de de lucru, care sunt calibrate pentru timp de pace. Numarul cel mai mare de refugiati care se regaseau pe teritoriu Republicii Moldova a fost de circa 120.000. Adica aproximativ populatia celui de-al doilea oras din Republica Moldo, Balti.

Imaginati-va ca in 3 saptamani va pomeniti cu un oras intreg si trebuie sa va ingrijiti de securitatea fizica, si cea alimentara, si de sanatate. Asta a pus o presiune pe toate sistemele.

Acum in tara se afla circa 80000 de de ucrainieni. O buna parte dintre ei sunt copii, majoritatea sunt femei. Vom lucra in continuare si cu Romania, pentru ca am stabilit chiar din primele zile relatie foarte directa de comunicare in cadrul unei celulei de crize. Asta ne-a permis sa gestionam eficient acest flux de refugiati si intelegem ca este foarte posibil un al doilea flux de refugiati, nu doar in contextul continuarii actiunilor militare, ci inclusiv in contextul apropierii perioadei reci a anului, mai ales ca acum este atacata si infrastructura electrica din din Ucraina.

Reporter: Vedeti deja semne la frontiera, a inceput sa se intensifice iarasi traficul?

Ana Revenco: Odesa se afla la o distanta de 30 de minute de primul punct de trecere a frontierei, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei cu Ucraina, la sud-est, Palanca. Aceasta distanta foarte mica de timp ne face sa fim in continuu in stare de alerta, mai ales in zona de frontiera. Dureaza maximum 90 de minute pana la frontiera vestica. Or, in aceste 90 de minute este important ca si ceilalti colegi, nu doar cei de la frontiera, sa asigure si securitatea coridorul umanitar.

Presiunea pe ambele frontiere vine si in contextul in care a fost destabilizat lantul logistic de aprovizionare. Cand a fost blocat spatiul aerian, dar si cel naval, mare parte a acestor transporturi de marfa s-au indreptat si traverseaza Moldova. Va imaginati ce presiune e pusa pe granitele Moldovei. Ne place sa devenim si din acest punct de vedere un furnizor de securitate, pentru ca vorbim de securitate alimentara a Europei.

Si aici suntem foarte bucurosi ca in continuare avem o relatie foarte buna cu colegii din Romania. S-au creat cozi kilometrice de tiruri. In primele zile timpul de asteptare depasea 5 zile si atunci imediat am luat legatura cu colegii din Romania. Am recalibrat masurile, am sincronizat anumite actiuni si am redus semnificativ timpii de asteptare.

Acum lucram in comun sa mai deschidem cateva puncte de trecere a frontierei cu Romania.

Reporter: Care e stadiul acestor proiecte?

Ana Revenco: Ne miscam destul de rapid, de obicei ia ani. Noi vorbim acum despre punctul de trecere a frontierei Leova-Bumbata, se lucreaza acum pe construirea infrastructurii potrivite. Pana la sfarsitul anului cu certitudine vom deschide acest punct rutier. Apoi negocierm un acord care sa instituie un alt regim de control la frontiera, vom incepe cu cel mai solicitat punct de trecere a frontierei, Leuseni-Albita. Este cea mai complexa infrastructura. Vrem sa reducem semnificativ timpii de asteptare si timpii de procesare intr-un regim nou de control coordonat impreuna cu colegii, cei de la frontiera si cei de la Serviciul Vamal din Moldova si Romania.

Reporter: Vorbeati de Republica Moldova ca furnizor de securitate pentru Uniunea Europeana, in contextul acestui razboi si a provocarilor. Un sud-subiect sensibil este traficul de persoane. Ati avut de gestionat astfel de cazuri in randul refugiatilor ucraineni, fie ca vorbim de traficanti de persoane sau de victime ale traficului de persoane?

Ana Revenco: Daca ma refer doar la acest pericol pe care razboiul cu siguranta il ridica la un alt nivel, chiar din primele zile noi am lucrat cu colegii si am creat noi protocoale de interventie care ne-au permis sa identificam si intervenim in in cazuri suspecte de trafic de copii.

Scopul a fost sa prevenim cazuri de trafic de copii sau mame cu copii mici, pentru ca sunt cele mai vulnerabile categorii de populatie. Am intervenit in mult mai multe cazuri si am reusit sa chiar sa prevenim posibile consecinte nefaste.

Nu doar traficul de persoane este unul din pericolele generate de acest razboi. Si alte business-uri ilegale sunt favorizate de razboi: traficul de arme si munitii, trafic de droguri. De aceea, noi imediat am facut aceasta analiza si am ne-am impartasit cu aceste analize de risc cu colegii din statele membre. Am discutat despre aceste riscuri si cu doamna comisar Ylva Johansson. Am convenit sa realizam primele masuri de prevenire si astfel a fost luata decizia de instituire la Chisinau a unui hub de securitate european.

Reporter: Ce face el mai exact?

Ana Revenco: Serveste drept platforma pe care are loc schimbul de date operative captate din lucrul in teren dintre colegii mei care lucreaza la Frontiera cu colegii din sistemele afacerilor interne din statele membre UE.

Monitorizarea acestor posibile grupari de criminalitate este esentiala pentru a lua decizii tactice si interventii operative pentru a preveni coagularea de grupari, pentru a interveni si reduce din dauna pe care o pot produce aceste grupari de criminalitate organizata.

Avem deja primele cazuri inregistrate pe toate categoriile de infractiuni la care m-am referit, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, sunt cele mai lucrative business-uri ilegale care produc profituri uriase.

Si pericolul cel mai mare nu consta doar in faptul ca o arma poate ajunge in spatiul european sau o persoana sa fie exploatata in spatiul european.

Ci vorbim despre migratia banilor in zone posibil necontrolate si aceasta ar putea alimenta coruptia. Or, inclusiv conform rapoartelor Europol, coruptia este foarte strans legata si cu coruptia mare, care poate alimenta decizii care sa schimbe si regimuri si cursuri, in special cel democratic din regiune. Acesta este pericolul cel mai mare pe care noi intelegem. De aceea toate planurile noastre de contingenta sunt calibrate astfel incat sa vedem asupra finalitatii care si-o doresc aceste grupari criminale.

Reporter: Transnistria e considerata in Europa o placa turnanta pentru criminalitatea organizata. Aveti o cooperare cu Tiraspolul.

Ana Revenco: Nu putem vorbi niciodata despre o cooperare. A fost intotdeauna o epava a Moscovei. Intotdeauna Moscova si-a dorit sa tina in sub control Republica Moldova, mentinandu-si trupele si fortele armate pe acel teritoriu. Intelegem ca a servit in decursul timpului drept o gaura neagra si in continuare este un risc in ceea ce priveste prevenirea sau combaterea criminalitatii. Acum, Ucraina a inchis acel sector si asta a contribuit destul de mult la reducerea criminalitatii. Suntem mobilizati si noi sa nu permitem instituirea acestor coridoare criminale transnationale.

In rest, dialogul este mentinut la nivelul biroului de politici. Se cauta solutii pasnice. Intelegem un lucru ca toti locuitorii, si de partea dreapta a Nistrului si de partea stanga isi doresc pacea si linistea. Multi locuitori din acea zona au avut ocazia de a calatori in Europa si inteleg care sunt beneficiile, avantajele UE.

Reporter: La cat estimati numarul de persoane cheie din sistemul de securitate din Republica Moldova – armata, Minister de interne, servicii secrete – care sunt controlate direct sau indirect de Moscova?

Ana Revenco: De 30 de ani Moscova a fost prezenta. De 30 de ani Moscova si-a impus persoanele-cheie in institutii pentru a obtine decizii in favoarea si in interesul sau. De aceea realizam ca si in continuare anumite procese sunt sabotate din interior. Aceasta este provocarea in lupta noastra de a institui si a construi democratia. Si exact din acest motiv exista aceasta rezistenta.

Fiecare nou pas facut in directia construirii democratiei scoate in evidenta anumite personaje. Luam asta in calcul atunci cand elaboram planuri de actiune, cream echipe.

Reporter: Un alt punct fierbinte pe halda harta Moldovei este Gagauzia. Ce informatii aveti despre Gagauzia? Sunt aspecte politice si de securitate care va ingrijoreaza acolo?

Ana Revenco: Ne ingrijoreaza orice orice actiune organizata in spatele carei este Moscova, care mizeaza pe destabilizare. Aceasta unitate beneficiaza de autonomie, fiind parte a Republicii Moldova. Dar este o autonomie construita pe principiul etniei. Intotdeauna Moscova a preferat sa tina o relatie directa, alimentand inclusiv anumite discursuri si pozitii. Scopul fiind ca la timpul potrivit sa mai puna tensiune suplimentara pe Chisinau.

Cert este ca in acest teritoriu, Chisinaul nu a intrat de 30 de ani. Acum reconstruim dialogul, apropiem aceasta unitate de Chisinau. Este important ca democratia s-o simta toti oamenii, indiferent de cat de departe se afla de Chisinau.

Reporter: Este si Irina Vlah, ca Ilan Sor sau Igor Dodon un pion al Moscovei?
Ana Revenco: N-o sa ma lansez in astfel de ipoteze. Noi, la Ministerul Afacerilor Interne, vorbim despre fapte.

Dar as vrea sa dau un mesaj de determinare pentru cetatenii nostri. Luptele date in 1992 aratau ca acei oameni isi doreau a construi o tara. Timpurile in care noi suntem acum ne ofera noua aceasta oportunitate, sa demonstram ca noi ne dorim o tara, noi toti moldovenii, noi toti cei care locuim pe partea cealalta a Prutului. Si da, costurile pot fi mari, pentru ca vedem la ce presiuni suntem toti supusi. Dar eu am absolut toata certitudinea ca noi vom putea sa facem front comun, absolut toti, asa cum s-au mobilizat sute mii de moldoveni in data de 24 februarie 2022 si au venit sa puna umarul alaturi de cei de la Afaceri Interne sa ajute refugiatii. Exact asa eu cred ca noi toti ne putem mobiliza ca sa trecem si aceasta iarna si sa aratam unitate. Pentru ca o tara nu se construieste usor si siguranta, securitatea nu este ceva ce primesti in dar, trebuie sa lupti in fiecare zi. Si eu cred ca noi o putem face cu totii si o sa ne reuseasca.