ANALIZA// Cetatenia moldoveneasca si riscul unui paradis fiscal in coasta UE - Anticoruptie.md

Cadrul se repeta aproape identic. Câteva zeci de persoane – jurnalisti, oameni de afaceri, oficiali locali – sunt adunati în mai multe sali de conferinta elegante. Se discuta, se prezinta slide-uri frumos colorate. Lucrurile se întâmpla cam la fel, pe rând, în Hong Kong sau orase din China continentala: Shenzen, Beijing, Shanghai, Qindao.

Sfârsitul lunii martie a fost astfel aglomerat, dar intens, pentru mai multi oficiali moldoveni care au participat, în Asia, la prezentarea programului guvernamental de dobândire a cetateniei moldovenesti prin investitie, se arata într-o analiza a portalului Sinopsis.info.ro, afiliat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN).

Astfel de programe, cunoscute si sub numele de ”golden visa” se întâlnesc si în alte tari, inclusiv europene, dar sunt în general destul de controversate. În R. Moldova însa, dupa cum vom vedea în continuare, sunt mai multe riscuri aferente.

Sa nu uitam, programul ”Moldova, perla Europei moderne”- care a debutat în noiembrie în Emiratele Arabe Unite – continua luna aceasta cu prezentari la Zurich, Bangkok, Manila, Singapore si Ho Chi Min (Vietnam).

Moldova, ce fel de paradis?

 Cu un viitor incert în ceea ce priveste drumul european început în urma cu o decada, Republica Moldova se afla din nou într-un moment de cotitura. Aflat într-o regiune de confluenta a intereselor UE si Rusiei, Chisinaul a pendulat în cei 28 de ani de indepedenta între o politica favorabila Estului sau Vestului, lucru ce s-a tranformat adesea într-un razboi geopolitic mut, la umbra caruia s-a dezvoltat mai degraba o economie gri si incerta.

Ultimul semn de întrebare din zona economica este daca R. Moldova se va transforma în cel mai nou paradis fiscal al Europei, unul mai degraba netransparent, cu multe conexiuni în lumea ruseasca si cea din Orient. Asta în conditiile în care, conform programului prezentat mai sus, oricine are 250.000 de euro pentru investitii sau direct 100.000 de euro poate dobândi cetatenia R. Moldova.

Initial, Guvernul a pus la dispozitie 5.000 de locuri în acest program pentru titulari. Acestia mai pot aduce pâna la trei sau patru membri ai familiei contra unor costuri aferente de circa alte 15.000 de euro de persoana. Zonele-tinta pentru aceste vânzari sunt Orientul Mijlociu si China, dar programul este deschis oricarui cetatean al lumii.

Analistii politici si economici trag un semnal de alarma în ceea ce priveste tendintele periculoase legate de modul în care guvernantii de la Chisinau vor sa faca rost de bani la buget si se arata mai degraba sceptici în legatura cu plus valoarea acestui program de „vize de aur”.

"Pentru ca sa evaluam impactul acestei legi trebuie mai întâi sa raspundem la întrebarea: cine ar avea nevoie de cetatenia Republicii Moldova? Moldova nu este o tara din paradis, iar din exterior are o imagine de cea mai saraca tara din Europa, cea mai corupta, cu un conflict înghetat creat si gestionat de Rusia. Credeti ca oameni de buna credinta ar sta la coada ca sa ia cetatenia Moldovei?”, spune directorul de programe al think tank-ului „Expert-Grup” de la Chisinau, Sergiu Gaibu.

Între 2011 si 2014, R. Moldova a trecut prin celebrul „furt al miliardului”, o ”afacere” înca neclara care a saracit bugetul de stat cu un miliard de dolari, bani furati din sistemul bancar. Incidentul echivala la acea data cu sustragerea a 15% din PIB-ul tarii. Furtul a fost convertit ulterior în datorie de stat ce urmeaza a fi achitata pe o perioada de 25 de ani.

Cu toate acestea, desi schemele si numele celor implicati în jaf au fost indicate în rapoartele companiei de investigatii financiare internationale „Kroll”, autoritatile nu au întreprins aproape nimic pentru identificarea si pedepsirea vinovatilor, dar mai ales pentru recuperarea prejudiciului.

Mai mult, R. Moldova a fost implicata masiv prin companii si sistemul judecatoresc corupt în schema „Landromatului rusesc” prin care grupari ale crimei organizate din Rusia au spalat peste 20 de miliarde de dolari între 2012 si 2014.

Saga aventurii cu „vize de aur"

 Programul de vânzare a cetateniei moldovenesti a luat amploare, imediat dupa ce Executivul de la Chisinau ”a ars” aproape toate podurile cu Uniunea Europeana, în momentul anularii alegerilor pentru Primaria Chisinaului la începutului lunii iunie 2018, câstigate de unul dintre liderii opozitiei, Andrei Nastase.

Atunci, UE a început gradual sa aplice sanctiuni care au mers pâna la suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Chisinaului, chiar înaintea pregatirilor pentru alegerile parlamentare.

Astfel, pe 11 iulie 2018, Ministerul Economiei de la Chisinau semna un contract cu consortiul de companii MIC Holding LLC, Henley&Partners Holdings Ltd, Henley&Partners Government Services Ltd si Henley&Partners International Ltd.

Oficialii moldoveni nu s-au ferit sa prezinte programul ca pe o forma de salvare a economiei moldovenesti.  „Cetatenia pentru investitii este o forma care se aplica în mai multe state, precum Letonia, Malta, Cipru, Canada, Australia si altele. Guvernul Republicii Moldova a elaborat acest instrument având la baza bunele practici internationale si contând pe identificarea unui partener bun, de încredere, cu experienta internationala. Acum, când partenerul a fost identificat, semnam contractul cu încrederea ca în urmatorii cinci ani volumul investitiilor va atinge o valoare cumulativa de 1,3 miliarde de euro. Republica Moldova trebuie sa fie foarte activa în atragerea investitiilor”, puncta atunci ministrul moldovean al Economiei si Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Dar tot în aceeasi zi, pe 11 iulie 2018, jurnalistii portalului maltez St. Lucia News au scris ca MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Doar doua saptamâni mai târziu, pe 26 iulie, Parlamentul de la Chisinau adopta o controversata reforma fiscala care continea prevederi legate de amnistierea fiscala. Acest pachet de legi, ce ar fi trebuit sa stimuleze economia, a legiferat în subsidiar si dobândirea cetateniei R. Moldova în conditii dubioase.

Au fost create astfel 5.000 de cetatenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabila sau contra investirii a cel putin 250.000 de euro într-un domeniu strategic de activitate. Mai mult, în forma initiala, Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) nu i se permitea sa cerceteze în prealabil aplicatiile la cetateniile moldovenesti.

Ca tabloul sa fie complet, numele aplicantilor nu va fi publicat în Monitorul Oficial si vor ramâne secrete, fapt ce ridica mari semne de întrebare privind transparenta acestui program.

Reactii dure din OccidentCritici din partea partenerilor si donatorilor occidentali ai R. Moldova nu au întârziat sa apara imediat dupa lansarea acestui pachet legislativ.

„Legea adoptata astazi, în graba si în mod netransparent, odata aplicata, ar putea duce la o încalcare a acestor angajamente si sa fie incompatibila în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea coruptiei, spalarea banilor, crima organizata si îmbunatatirea mediului de afaceri. Ne asteptam ca autoritatile din Republica Moldova sa înceteze procesul de adoptare a acestei legi si sa o aduca în conformitate cu standardele internationale”, declara în ziua adoptarii pachetului legislativ ambasadorul UE la Chisinau, Peter Michalko.

La fel, Ambasada SUA la Chisinau îsi exprima dezacordul fata de „adoptarea legislatiei care va diminua capacitatea Moldovei de a combate spalarea banilor”.

 „Legea privind declaratia voluntara si stimularea fiscala (numita si legea amnistierii capitalului) legitimeaza furtul si coruptia si va dauna climatului de afaceri al Republicii Moldova […] cetatenii moldoveni au suferit destul consecintele unor delicte financiare majore. Infractorii trebuie pedepsiti, nu recompensati. Oamenii din Moldova merita mai mult”, scria si Ambasada SUA în R. Moldova pe pagina sa de Facebook.

Interese convergente în Orientul Mijlociu

 În ultimii ani, presa de investigatie de la Chisinau a scris despre interesele unor puternici oameni de afaceri din domeniul agriculturii în  zona Emiratelor Arabe Unite.  De altfel, o ambasada a R. Moldova în aceasta tara a fost deschisa în luna mai 2018.

Câteva exemple. În ultima declaratie de avere a liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, Emiratele Arabe Unite figureaza ca tara unde acesta desfasoara o serie de afaceri.

De aceasta zona se mai leaga si numele lui Vaja Jhashi, om de afaceri cu tripla cetatenie – rusa, americana si moldoveaneasca –, cel care detine compania Trans-Oil. De altfel, acesta a fost cel care l-a consiliat neoficial pe premierul Pavel Filip în stabilirea unor relatii politico-economice cu oficialii din Dubai.

Numele lui Vaja Jhasi a aparut în presa din România, atunci când a cumparat o mare parte a afacerii Comcereal de la milionarul român Adrian Porumboiu. Ulterior, acesta a pasat afacerea companiei Babylon Overseas cu sediul în Sharjah, Emiratele Arabe Unite.

Aceasta tara a devenit în ultimii ani un magnet pentru afaceristii din toata lumea care îsi doresc un control cât mai lejer din partea statului unde îsi desfasoara activitatea.

În martie 2019, UE a actualizat  lista neagra a jurisdictiilor fiscale necooperante (citeste paradisuri fiscale), incluzând aici si Emiratele Arabe Unite, o tara în care scandalurile legate de „bani negri” au tinut capul de afis în ultimii ani, inclusiv prin schema de spalare a nu mai putin de 434 milioane de dolari americani în cadrul schemei cunoscute drept „Landromatul rusesc” care a totalizat o suma de peste 20 de miliarde de dolari.

„Lista UE a paradisurilor fiscale este un real succes european. Are un efect rasunator asupra transparentei si echitatii fiscale la nivel mondial. Datorita procesului de listare, zeci de tari au eliminat regimurile fiscale daunatoare si s-au aliniat la standardele internationale privind transparenta si impozitarea echitabila. Tarile care nu s-au conformat au fost incluse pe lista neagra si vor trebui sa suporte consecintele care decurg din aceasta. Ridicam stacheta bunei guvernante fiscale la nivel mondial si reducem posibilitatile de abuz fiscal”, declara Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama.

Cu toate aceastea, desi au existat scandaluri financiare în aceasta tara, legate de bani negri, guvernul de la Chisinau si-a aprofundat relatiile cu Emiratele Arabe Unite, iar prima destinatie pentru „vizele de aur” moldovenesti a fost tocmai aceasta tara.

Asta pentru ca o delegatie a R. Moldova lansa, pe 5 noiembrie 2018, „Programul de dobândire a cetateniei Republicii Moldova prin investitie” în cadrul Conferintei Globale a Resedintei si Cetateniei, care s-a desfasurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

CITESTE MAI DEPARTE PE: anticoruptie.md