Republica Moldova intra, dupa rezultatul alegerilor din iulie care aduce unui presedinte reformator o majoritate parlamentara pro-europeana, intr-o noua etapa de reconstructie. Nu ii lipsesc partenerii externi care deja si-au anuntat sustinerea. Romania are un rol crucial in sprijinul Chisinaului - direct prin asistenta financiara sau proiecte strategice si, indirect, prin sustinerea reformelor ce vor fi asumate de actuala putere. Centrul Roman de Politici Europene si Asociatia de Politica Externa au analizat prioritatile asumate prin Parteneriatul Strategic Romania - Republica Moldova lansat la 27 aprilie 2010, actiunile recente ale Bucurestiului si nevoile imediate ale Chisinaului si publica astazi prioritatile de actiune pe termen scurt pentru sustinerea agendei reformatoare a Republicii Moldova.
Pe parcursul unui deceniu de Parteneriat Strategic, Romania a devenit principalul partener comercial si un influent aliat politic al Republicii Moldova, s-a afirmat ca un activ si fidel sustinator al Chisinaului in cadrul UE si se numara astazi printre cei mai importanti parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Totusi, lipsa unor reforme autentice in directia avansarii agendei europene a Republicii Moldova nu a permis valorificarea deplina a potentialului Parteneriatului Strategic.
Alegerea Maiei Sandu in calitate de Presedinte al Republicii Moldova, in noiembrie 2020, si victoria Partidului Actiune si Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 au schimbat radical contextul politic, oferind Bucurestiului si Chisinaului sansa de a relansa Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeana a Republicii Moldova, trasand noi perspective pentru evolutia de mai departe a parteneriatului bilateral.
Aceasta victorie cu repetitie creeaza asteptarea ca Republica Moldova sa adopte rapid o agenda pro-reforme, va da un impuls puternic luptei anticoruptie si sa decupleze sistemul corupt de la Chisinau de la resursele statului. Rezistenta la reforme este insa extrem de ridicata intr-o tara cangrenata de coruptie si crima organizata, iar castigarea alegerilor da doar un prim semnal ca puterea nu mai este concentrata in mainile unui grup redus de oligarhi si ca, dupa foarte multi ani, Chisinaul isi poate asuma cu adevarat mesajul anticoruptie.
O asemenea schimbare de paradigma va intampina rezistenta atat din interiorul sistemului, cat si din afara sa. Exista multi actori care isi doresc mentinerea Moldovei intr-o zona gri. Nu este mai putin adevarat ca Moldova are nevoie de o resursa umana extrem de bine pregatita pentru a putea gestiona o agenda reformatoare, iar aceasta resursa este din ce in ce mai limitata intr-o tara afectata masiv de migratie si de coruptie sistemica. Acei reformisti dispusi sa sustina agenda promovata de Maia Sandu vor fi greu de gasit in administratia publica, sistemul judiciar sau in companiile de stat din Moldova, dar si in afara sistemului public.
De asemenea, este de vazut nivelul de ambitie pe care PAS si-l va asuma politic pe temele majore si mai ales ce va putea livra din ceea ce si-a propus. Un partid tanar, cu oameni bine intentionati, dar fara experienta administrarii unor sisteme publice, nereformate, nu va putea arata rapid rezultate. Democratia politica, disputele inerente guvernarii, la care fara indoiala se vor adauga bruiaje ale fortelor anti occidentale si anti reforme, vor pune la incercare coerenta si eficienta guvernarii.
Republica Moldova are nevoie, mai mult ca oricand, de suportul Romaniei, al Uniunii Europene si al Statelor Unite pentru implementarea agendei reformatoare promise de Maia Sandu. Sustinerea Republicii Moldova de catre Bucuresti trebuie sa continue si chiar sa fie accelerata cu asistenta tehnica si financiara contra progrese pe agenda reformista. Maia Sandu reprezinta cel mai bun garant al reformelor potentiale de la Chisinau, insa agenda Bucurestiului, daca sustine cu adevarat o miscare pro-reforme la Chisinau, trebuie sa se concentreze pe un suport real, dezinteresat, care sa impulsioneze parcursul european al Chisinaului. Agenda si calculele unor politicieni de la Bucuresti care, pana recent, nu doar ca nu au dat nicio sansa victoriei Maiei Sandu, dar au si ignorat programul sau anticoruptie, s-au dovedit a fi complet eronate.
Ceea ce Maia Sandu a reusit la Chisinau, sa puna in plan secund clivajele promovate intens de Federatia Rusa si sa propuna o agenda si un mesaj anticoruptie, urmate de un sprijin popular masiv, trebuie sprijinit si de Bucuresti in strategia sa pentru Moldova. Asa cum spuneam in urma cu cinci ani, imediat ce un politician reformator a intrat in lupta politica de la Chisinau - Maia Sandu in alegerile prezidentiale in 2016 - ramane valabil pentru Bucuresti: Romania trebuie sa sustina europenizarea si reformarea prin deoligarhizare a Moldovei in timp ce politicienii de la Bucuresti trebuie sa inceteze sa mai foloseasca electoral Chisinaul.
CRPE si APE si-au propus ca dupa 10 ani de Parteneriat Strategic Romania-Republica Moldova sa vina cu o evaluare, din perspectiva societatii civile, a ceea ce a adus aceasta agenda bilaterala pe fiecare din obiectivele ei majore, sa arate sincope si cauzele lor dar si sa vina cu propuneri pentru viitor. Este limpede ca provocarilor la care Parteneriatul Strategic si-a propus sa le raspunda acum 10 ani sunt diferite fata de cele de acum si din viitor. In aceasta evaluare primeaza urgenta unor masuri si adaptarea unor initiative la nevoi imediate din agenda reformatoare pe care Chisinaul promite sa o livreze cu ajutorul majoritatii parlamentare obtinuta istoric in urma alegerilor din 11 iulie.
1. O noua intelegere in locul Acordului de 100 de milioane de Euro
Acordul intre Guvernul Romaniei si cel al Republicii Moldova privind programul de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro semnat in aprilie 2010 nu mai este valabil din martie anul acesta. Este nevoie de negocierea unui nou acord, iar discutiile ar trebui sa inceapa imediat dupa instalarea noului guvern de la Chisinau. El a fost gandit sa sustina financiar proiecte strategice si de anvergura pentru Republica Moldova.
La zece ani de la intrarea in vigoare a acestui acord, insa, aproximativ 60 de milioane de euro din acest fond au ramas necheltuite. Jocul dublu al fostei puteri politice de la Chisinau care a mimat reformele alaturi de scandalurile de coruptie care au devastat economia tarii au adus, rand pe rand, blocarea asistentei financiare si conditionalitati suplimentare pentru ca ajutorul extern dedicat Republicii Moldova sa poata fi acordat. Ca stat membru UE, Romania nu putea proceda altfel. Cu toate insistentele partii romane, guvernul de la Chisinau nu a raspuns in timp util Bucurestiului, nu a acceptat conditionalitati care sa stimuleze reforme esentiale astfel ca prelungirea acordului nu a mai fost posibila.
2. Un fond de dezvoltare pentru Republica Moldova
Disponibilitatea guvernului de la Bucuresti de a acorda asistenta financiara rambursabila, in valoare de 150 de milioane de euro, nu a fost nici ea pe deplin valorificata. Crearea unui fond de dezvoltare pentru Republica Moldova ar avea rolul de a sprijini, complementar sau in extenso, reforme pe care Chisinaul si le va asuma prin Planul de redresare economica. Sprijinit de UE, cu o valoare de 600 de milioane de euro, acest plan vine cu asistenta macro-financiara, investitii si subventii pentru redresarea post-COVID. Experti apropiati fortelor reformiste de la Chisinau au declarat, pentru CRPE si APE, ca fondurile din asistenta rambursabila ar trebui valorificate in proiecte de importanta strategica pentru Republica Moldova, si nu doar ca suport bugetar.
De asemenea, este importanta identificarea, din obiectivele Planului de redresare, a prioritatilor ce pot fi sprijinite de Bucuresti. Un nou angajament privind asistenta financiara bilaterala rambursabila si nerambursabila poate fi parafat pana in martie 2022 cu toate aprobarile necesare in Parlament. Este de asteptat ca Republica Moldova sa negocieze un nou program de cooperare cu FMI, care va debloca pachetele de asistenta financiara si va trimite un semnal de credibilitate partenerilor strategici si investitorilor romani si straini. Bucurestiul, la randul sau, in negocieri stranse cu partea moldoveneasca, trebuie sa stabileasca domeniile si prioritatile de interventie pe care si le poate asuma.
3. Finalizarea unor proiecte majore, de impact, pentru Republica Moldova
Avansarea si finalizarea proiectelor strategice de infrastructura mari care ar asigura conectarea Republicii Moldova prin Romania la sistemul energetic si spatiul economic comun al UE sunt cruciale pentru securitatea energetica si independenta Republicii Moldova. Romania, cu fonduri proprii si cu contributia substantiala a Uniunii Europene si a creditorilor internationali, a reusit sa finalizeze parti importante din aceste obiective.
Gazoductul Iasi-Ungheni-Chisinau, finalizat in iulie 2020, a crescut gradul de interconectare si contribuie la diversificarea surselor de energie, extrem de importanta pentru Republica Moldova. Acest interconnector, care leaga Republica Moldova la sistemul de transport de gaz European, este un pas important in asigurarea independentei energetice si a securitatii aprovizionarii pentru o tara care in proportie de 90% depinde de sursele de energie rusesti. In prezent, insa, gazoductul Iasi-Ungheni-Chisinau are o capacitate de functionare in proportie de 60-70%, fiind necesare realizarea unor lucrari tehnice aditionale pentru utilizarea plenara a acestuia. Alimentarea sa si sustenabilitatea livrarilor raman, de asemenea, provocari la care Romania si planurile UE de conectare la sisteme alternative nu au inca raspunsuri clare.
Este nevoie, de asemenea, de accelerarea lucrarilor de conectare a sistemului energetic al Republicii Moldova la Reteaua europeana de operatori ai sistemelor de transport a energiei electrice (ENTSO-E), proiect initiat in parteneriat cu Romania. Cat priveste integrarea infrastructurii de transport rutier cu Romania si UE, se impune realizarea cat de curand posibil a proiectelor privind consolidarea podului rutier Galati – Giurgiulesti, reabilitarea podului feroviar Galati – Giurgiulesti, constructia podurilor rutiere de la Leova si de la Ungheni care, ulterior, va conecta Republica Moldova la Autostrada Unirii.
4. Investitii si sprijin pentru economia Republicii Moldova
Investitiile strategice ale companiilor romanesti in Republica Moldova, fie cele cu capital majoritar de stat, fie cele private, sunt modeste. S-a discutat intens la Bucuresti despre participarea companiilor romanesti in domenii strategice din Republica Moldova (gaz, energie, telecomunicatii), insa, in continuare, Chisinaul ramane dependent de gazul rusesc si energia electrica provenita de la centrala electrica Cuciurgan din Transnistria.
Aceasta realitate este in antiteza cu cresterea anuala a comertului dintre cele doua state. Bucurestiul trebuie sa-si asume un program de investitii in economia moldoveneasca, in special in sectoarele strategice, si sa sustina companiile private prezente in Romania sa-si extinda activitatea peste Prut. Exista argumente pertinente pentru retinerea cu care Bucurestiul s-a implicat – deficitul democratic, scandaluri majore de coruptie, sistemul bancar expus spalarilor de bani, justitie subordonata politic. Insa planurile si ambitiile nu sunt nici ele pe masura nevoilor si al potentialului.
In afara acestor obiective, mare parte deja avansate, este nevoie de identificarea de proiecte de impact de mare necesitate pentru cetatenii Republicii Moldova. Donatiile de vaccinuri intr-o perioada in care nevoia era uriasa, ajutorul acordat de Romania agricultorilor din Republica Moldova confruntati cu seceta in 2020 constand in motorina (un total de 6.000 de tone de motorina a fost promis sub forma de ajutor) sunt foarte apreciate, au precizat oficialii de la Chisinau consultati de CRPE si APE.
5. Asistenta in domeniul medical pentru limitarea pandemiei COVID-19
Republica Moldova s-a confruntat cu o penurie a vaccinurilor impotriva COVID-19, campania de vaccinare fiind initiata tarziu si doar dupa donatiile consistente oferite de Romania, tarile UE, Statele Unite sau cele provenite prin platforma COVAX. Pandemia a subliniat din nou limitele tehnice, financiare si de resurse umane ale sistemului medical de la Chisinau, afectat de o migratie masiva a personalului medical catre Romania si alte tari UE si de lipsa echipamentelor esentiale (ventilatoare, paturi ATI, laboratoare). Aceasta penurie s-a resimtit, in special, la nivel raional unde spitalele din Republica Moldova au fost coplesite de magnitudinea pandemiei.
Este, astfel, necesara continuarea unui program de suport in domeniul medical, corelat cu nevoile Republicii Moldova, agreate la nivelul ministerelor de sanatate, institutelor de sanatate publica si consilierilor pe sanatate publica de la nivelul administratiilor prezidentiale cu prioritate pe (1) programe de formare, schimb de experienta si stagii remunerate pentru personalul medical,(2) programe de finantare rambursabila si nerambursabila pentru achizitie echipament medical, in special pentru unitatile medicale raionale, (3) continuarea programului de donare a vaccinurilor sau, in caz de disponibilitate si solicitari dinspre Chisinau, vanzarea acestuia si (4) suport tehnic pentru imbunatatirea capacitatii laboratoarelor de la Chisinau pentru secventierea genomului virusului COVID-19; 5) suport tehnic pentru consolidarea institutionala a Agentiei Nationale pentru Sanatate Publica (ANSP) care se confrunta cu o penurie de cadre medicale, inclusiv a specialistilor epidemiologici.
6. Cum poate Romania sustine Republica Moldova la Bruxelles
Relatia dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova a fost una mai degraba rece in ultimii ani, cu programe de finantare suspendate din cauza lipsei reformelor asumate, anularea alegerilor locale de la Chisinau si temerile ca finantarile sunt folosite pentru a alimenta schemele de coruptie. Odata cu alegerea Maiei Sandu in functia de presedinte a urmat o "dezghetare" a relatiilor, inclusiv un pachet masiv de sprijin pentru Republica Moldova in valoare de 600 milioane EUR, prima tara din afara UE careia i se ofera un asemenea program.
Summitul Parteneriatului Estic se va desfasura in decembrie 2021 si reprezinta un moment ideal pentru corelarea nevoilor de finantare si reforme ale Republicii Moldova cu noile directii propuse de Uniunea Europeana pentru Vecinatatea Estica: (1) dezvoltare economica si o mai buna conectivitate, (2) investitii in tranzitia verde, (3) investitii in transformarile digitale, (4) lupta anticoruptie si de reformare a sistemului judiciar, (5) societati inclusive si deschise. Romania trebuie sa-si coreleze programele de finantare si de suport pentru reforme cu prioritatile deja prezentate de Uniunea Europeana.
Din pacate, Romania are o prezenta redusa la nivel de experti si expertiza in proiectele de asistenta tehnica desfasurate in Republica Moldova de catre Uniunea Europeana, dar si in proiectele de twinning. Lipsa Romaniei si expertilor romani din proiectele tehnice de la Chisinau este in antiteza cu mesajul promovat de Bucuresti. Acestea pot fi promovate inclusiv bilateral pentru a sustine expertiza moldoveneasca in accesarea programelor de finantare europene.
Noul context politic de la Chisinau este si o buna ocazie ca Bucurestiul sa initieze relansarea Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova (GAERM) creat, in 2010, la initiativa Romaniei si Frantei, pentru promovarea intereselor si vizibilitatii Republicii Moldova pe agenda europeana.
7. Combaterea dezinformarilor media de la Chisinau
Chisinaul ramane un poligon de testare pentru proiectarea influentei rusesti in Estul Europei, avand in mass-media adevarate vehicule de promovare a narativelor rusesti si antieuropene. Moldova nu are anticorpi pentru combaterea propagandei rusesti, fiind una din tarile cele mai expuse si vulnerabile in fata razboiului informational al Kremlinului. Cele mai multe televiziuni sunt dominate de continutul in limba rusa, toate canalele importante rusesti sunt retransmise in Republica Moldova, in comparatie cu cele romanesti care lipsesc.
La Chisinau, TVR Moldova ramane un jucator minor in spatiul media, are o cota de piata extrem de redusa si retransmite deseori emisiuni din Romania fara legatura cu Republica Moldova. Posturile romanesti retransmise la Chisinau sunt si ele putine. Cu toate acestea, Romania si-a propus ca obiectiv cheie sa sustina continutul media prin programele de asistenta bilaterala. Este nevoie de o regandire a strategiei TVR Moldova si un program extins de suport pentru acesta pentru a contracara propaganda pro-rusa in Republica Moldova, cuplat cu dezvoltarea unor programe de suport pentru canalele TV, radio si mass-media de calitate din Republica Moldova.
8. Eliminarea costurilor de roaming intre Republica Moldova si Uniunea Europeana Citeste intreg articolul pe contributors.ro