Pericolele la adresa securitatii Republicii Moldova se inmultesc, dupa ce in ultimele saptamanii Chisinaul a primit confirmari din partea Kievului, dar si din partea partenerilor sai occidentali, ca Rusia si-a actualizat planurile de destabilizare a Republicii Moldova, odata cu inceperea ofensivei de primavara din Ucraina, transmite g4media.ro.
In acest context, Moscova a mai facut un pas in aceasta directie si si-a dezlegat, intr-o oarecare masura, mainile sa actioneze impotriva Republicii Moldova si sa exploateze aceasta vulnerabilitate de securitate a Chisinaului reprezentata de regiunea separatista transnistreana.
Chiar daca Moscova a aratat in nenumarate cazuri ca valoarea documentelor juridice nu pot fi o piedica in cazul ambitiilor sale militare, Rusia si-a facilitat prin miscarea de ieri culoarul legal de actiune asupra Republicii Moldova.
Astfel, presedintele rus Vladimir Putin a anulat, marti seara, decretul din 7 mai 2012, privind politica externa a Rusiei, document ce implica inclusiv pozitia Moscova pe rezolvarea conflitului transnistrean.
Cu toate ca obiectivele mari ale acestei miscari tin in special de suspendarea Rusiei din participarea la Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), planurile legate de Republica Moldova exista si ele la un anumit nivel adiacent.
Documentul in cauza are o valoarea juridica mai mica decat alte documente bilaterale mai importante semnate intre Chisinau si Moscova, precum Tratatul politic de baza („de prietenie si colaborare dintre Republica Moldova si Federatia Rusa”) din 2011, dar decizia de ieri a lui Vladimir Putin vorbeste de la sine despre intentiile de politica externa ale Rusiei, inclusiv fata de cele legate de Republica Moldova.
Chisinaul, in expectativa
Pe de alta parte, Chisinaul a replicat ca va analiza „cu atentie” continutul noii conceptii de politica extern a Rusiei, atunci cand noul document va fi facut public.
In documentul din 2012 anulat marti de Putin, Rusia se angajeaza sa „continue participarea activa la cautarea modalitatilor de solutionare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranitatii, integritatii teritoriale si a statutului neutru al Republicii Moldova in stabilirea statutului special al Transnistriei.”
Pe de alta parte, Moldova a precizat ca isi doreste o reglementare pasnica a conflictului inghetat transnistrean inca din 1992, dupa Razboiul de Nistru. Moldova a incheiat atunci un acord de pace cu Rusia la 21 iulie 1992, dupa ce fortele ruse au intervenit de partea separatistilor transnistreni in conflictul cu fortele loiale Chisinaului.
„Vom continua sa cerem retragerea fortelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor”, se mai arata in nota ministerului de Externe.
La inceputul saptamanii trecute, Maia Sandu a declarat ca Rusia planuieste destabilizari in Republica Moldova si inlocuirea puterii pro-europene cu un „guvern-marioneta” loial Moscovei, dupa ce a primit si o serie de informatii in acest sens din partea presedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
In acest context, analistul politic si fostul ambasadorul al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Taranu, a declarat pentru G4Media ca, dupa decizia de ieri a lui Putin de anulare a decretului din mai 2012, aceasta miscare deschide calea unor actiuni ale Rusiei care nu mai sunt limitate de obligatiuni internationale.
„Desigur ca schimba situatia. Deoarece, cel putin formal si in conformitate cu legile Rusiei, Moscova era obligata sa participe la reglementarea politica in Transnistria, precum si la elaborarea statutului pentru Transnistria in componenta Republicii Moldova cu respectarea suvernitatii si integritatii sale teritoriale”, a declarat Taranu.
„Ceea ce ar insemna ca, potential, Rusia ar putea sa recunoasca chiar si independenta Transnistriei. Fie sa o anexeze sau cel putin sa foloseasca procedeul pe care l-a aplicat in raport cu Abhazia si Osetia de Sud [in Georgia -n.r.], atunci cand aceste teritorii separatiste au devenit parte a uniunii de dezvoltare Rusia-Belarus”, a mai spus el.
Respect minim pentru angajamentele luate
La randul sau, seful comisiei de Aparare si Securitate din Parlament, deputatul Lilian Carp, in avertizat marti seara in cadrul unei emisiuni televizate de TVR Moldova, ca Rusia nu-si respecta in general angajamentele luate prin documente fata de Moldova.
„Rusia nu a respectat niciodata tratatele pe care le-a incheiat referitoare la Moldova. Sa nu uitam decizia din 1999 la summitul OSCE de la Istanbul prin care Rusia se angaja sa-si retraga trupele de pe teritoriul Moldovei pana in 2002. In 2012, ei au promis din nou, fara a respecta acest lucru”, a declarat Carp.
El a mai adaugat ca Rusia nu si-a respectat niciodata nici angajamentele internationale luate in legatura cu regiunea transnistreana.
„Ei au privit Transnistria ca parte a politicii ruse […] Rusia incearca sa iasa din izolarea internationala, iar prin destabilizarea situatiei din Republica Moldova, rusii vor sa aduca Moldova la masa negocierilor pe o problema pe care ei insasi au creat-o artificial. Rusia ar vrea sa foloseasca modelul Republicii Moldova de negocieri pe care ei spera sa-l foloseasca pentru Ucraina. Acest lucru nu trebuie exclus din obiectivele pe care le are Federatia Rusa”, a mai spus deputatul Lilian Carp.
Mize si capacitati militare ale Rusiei in Republica Moldova
Moscova are mai multe parghii prin care poate actiona in Transnistria, un regim-marioneta si o platforma de contrabanda de mai bine de trei decenii.
Rusia pastreaza pe teritoriul Republicii Moldova, in regiunea separatista transnistreana, din 1992 circa 1.700 de soldati. Circa o treime dintre acestia parte sunt militari ce participa la misiunea de pacificare si au mandat legal de a se afla in Moldova, iar alte doua treimi sunt trupele aflat fara mandat in Moldova sub pretextul ca pazesc un vechi depozit de munitii din Cobasna.
Rusia pastreaza acolo circa 20.000 de tone de munitii, multe dintre acestea cu termenul de valabilitate expirat. Depozitul nu a mai fost inspectat de inspectorii internationali ai OSCE de circa 20 de ani, atunci cand Tiraspolul si Moscova au permis pentru ultima data astfel de verificari internationale.
Depozitul de la Cobasna este situat la cativa kilometri de granita cu Ucraina si este considerat un adevarat pericol pentru regiune din cauza munitiilor invechite si starii lor precare.
In ianuarie 2022, fostul director al Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandr Esaulenco, declara ca Rusia si-a marit efectivele de militari rusi care pazesc depozitului de munitii de la Cobasna.
Pe langa militarii rusi prezenti in regiunea separatista, Transnistria are si propriile forte armate, cifrate la circa 5.000 de militari, politisti si agenti ai serviciului secret.
Revista ucraineana „Militarnii” a scris anul trecut ca unitatile armate sunt dotate exclusiv cu echipamente sovietice, provenite din fosta Armata a 14-a a URSS. In timpul evenimentelor din 1991-1992, trupele transnistrene au retras un numar mare de arme si echipamente de la 14 unitati ale armatei.
Conform documentelor conducerii a 14 armate au fost „capturate” atunci: 13.000 de arme de calibru mic, 20 de milioane de cartuse de munitie, 19 tancuri, lansatoare de grenade RPG-7, grenade antitanc RPG-18, RPG-26 in valoare de aproximativ 12.000 de unitati, echipamente de comunicatii. limbaj, echipamente de inginerie, peste 50 de vehicule blindate de transport de trupe, zeci de mortiere si arme. Totusi, dupa cum s-a dovedit mai tarziu, acestea nu sunt cifrele finale, in timpul distructurarii Armatei a 14-a a defunctei URSS trupele transnistrene au ramas cu mai multe arme.
Pe de alta parte, Occidentul si-a reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova. Presedintele SUA, Joe Biden, s-a intalnit marti seara la Varsovia cu presedinta Republici Moldova, Maia Sandu. In timpul discursului sau de marti seara de la Varsovia, Joe Biden a reiterat sprijinul Occidentului fata de Moldova si a precizat ca este mandru de presedinte Moldovei, Maia Sandu.
La randul sau, lidera de la Chisinau a replicat pe Twitter ca Moldova va ramane parte a lumii libere. „Recunostinta mea sincera fata de Presedintele Biden pentru sprijinul neclintit pentru Republica Moldova si pentru solidaritatea cu noi”, a raspuns Sandu.
Intalnirea dintre Biden si Sandu in Varsovia, a avut loc dupa ce secretarul de stat Antony Blinken a declarat ca SUA sunt „profund ingrijorate” de eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova.
„Este un mesaj puternic de sprijin si de pozitionare a SUA in raport cu amenintarile Rusiei in regiune, dar in special cele ce cresc in ultima perioada in privinta Moldovei. Acest lucru conteaza foarte mult in contextul actual”, a precizat directorul executiv al Institului pentru Politici si Reforme Europene, IPRE, Iulian Groza.
Cum va juca Sheriff la „ruleta ruseasca”
Expertii consultati de G4Media spun ca o alta miza a noilor dezvoltari este status quo-ul regiunii separatiste transnistrene si interesele de afaceri ale holding-ului Sheriff, controlat de oligarhii locali Viktor Gusan si Ilia Kazmalii, care a monopolizat si profita de economia din Transnistria, dar si controleaza si contrabanda din regiune.
Analistul politic Ion Tabarta a explicat pentru G4Media ca un scenariu militar nu este tocmai pe placul holding-ului Sheriff.
„Separatismul transnistrean a devenit un fel de afacere pentru pentru anumite persoane de la Tiraspol, in special grupul Sheriff care detine monopolul in regiune si fac contrabanda. Orice schimbare de statut le poate aduce pierderi. Inclusiv un statut care sa ii lege mai strans de Federatia Rusa”, a declarat Tabarta.
El a mai precizat ca, dupa esecul acel scenariu militar incercat de Rusia pentru ca trupele sale sa faca o jonctiune militara cu cele din Transnistria prin regiunea Odesa, Ucraina astepta un pretext sau un semnal din partea Republicii Moldova pentru a inverveni si sa lichideze riscurile care vin dinspre regiunea transnisreana controlata de Federatia Rusa.
„Situatia Transnistriei este vulnerabila. Asa ca o implicare directa, inclusiv un potential atac asupra Chisinaului, acest lucru va duce la un scenariu automat de implicare a Ucrainei. Daca Republica Moldova va fi atacata frontal, cel mai probabil Chisinaul va cere ajutorul Ucrainei si poate din Romania. Astfel, armata ucraineana va vea toate motivele sa intervina si sa preia situatia sub control din regiunea transnistreana. Acum, armata ucraineana este net superioara fata de ce transnistrana”, a mai adaugat el
La randul sau, Anatol Taranu este de parere ca decizia Ucrainei de a bloca segmentul de frontiera transnistrean a afectat serios interesele de afacere ale Transnistriei.
„Afacerile in Transnistria au fost periclitate serios datorita faptului ca Ucraina a inchis hotarul cu Transnistria. Asta inseamna ca fluxul contrabandei a fost serios compromis. Acum, Republica Moldova are posibilitatea sa controleze toate fluxurile de export ale Transnistriei, deoarece ele merg in Moldova. Dar principalul lucru consta in faptul ca ceea ce a mai ramas din business-ul din Transnistria inca functioneaza”, a declarat Anatol Taranu.
El a mai precizat ca cea mai mare temere a Tiraspolului este ca armata ucraineana ar putea sa puna capat dintr-o singura lovitura existentei contingentului militar rus in Transnistria. Concomitent, si a fortelor paramilitare ale Transnistriei.
„Transnistria se gaseste acum intr-o situatie extrem de vulnerabila si ea ar dori sa pastreze status quo-ul, deoarece orice schimbare ar putea sa fie in defavoarea lor”, a mai spus fostul diplomat.
Totodata, expertul Iulian Groza este de parere ca situatia actuala este foarte volatila pentru Transnistria.
„Conflictul nesolutionat implica multe riscuri, iar in momentul in care s-a lansat acest razboi impotriva Ucraina, evident ca toate aceste riscuri s-au amplificat. Noi am vazut in primavara anului trecut o serie de tentative de provocari si incercari de destabilizare in ideea de a pune presiune pe autoritatile de la Tiraspol sa aiba o atitudine mai activa legata de invazia Rusiei in Ucraina”, a declarat el.
Directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, a mai adaugat ca raspunsul autoritatilor de la Chisinau a fost unul clar si anume ca regiunea transnistreana nu isi doreste escaladarea acestui razboi si nu doreste sa fie implicata si a facut demersuri publice de a mentine stabilitatea si pacea.
„Dialogul dintre Chisinaul si Tiraspol a confirmat acest lucru. Rusia are o influenta puternica in regiune prin prezenta trupelor militare ilegale din regiunea transnistreana si prezenta serviciilor secrete si dependeta energetica fata de Rusia. In toamna anului trecut, au fost presiuni din partea Rusiei inclusiv pe regiunea transnistrana prin reducerea volumelor de gaze furnizate de Rusia. Moscova are instrumente de a pune presiune pe regiunea separatista, dar daca Rusia le va aplica, nu stim. Atitudinea celor de la Tiraspol este clara si anume ca nu vor sa fie implicati in actiuni de destabilizare provocate de Rusia”, a completat el.