Cotata cu cea mai slaba rezilienta in fata propagandei ruse, Republica Moldova este pe cale sa-si modifice acest statut. Legea securitatii informationale adoptata de Parlamentul de la Chisinau si promulgata pe 20 iunie de catre sefa statului, Maia Sandu, raspunde unei necesitati de securizare a spatiului informational, in special dupa invazia rusa in Ucraina inceputa pe 24 februarie.
In pofida razboiului impotriva Ucrainei, Rusia pompeaza bani grei, fie direct, fie prin intermediul partidelor-marionete, intr-un domeniu in care inca poate concura cu Uniunea Europeana in Republica Moldova, si anume cel informational.
„Spatiul informational deschide posibilitati asimetrice extinse pentru reducerea potentialului combativ al adversarului […] Este necesara perfectionarea acestor activitati in spatiul informational, inclusiv pentru apararea obiectivelor noastre”, preciza seful Statului-Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse, generalul Valeri Gherasimov, in articolul sau din 2013 publicat in „Curierul militar-industrial”.
Doctrina Gherasimov a fost linia directoare pe care propaganda rusa a urmat-o si in Republica Moldova.
Principalele instrumente ale Kremlinului in Republica Moldova
Dezinformarea si stirile false au fost principalele instrumente cu care a operat Kremlinul in Republica Moldova prin intermediul televiziunilor, ziarelor, media online si, mai nou, pe retelele de socializare pe care le detine sau le controleaza prin persoane interpuse si agenti proxy.
In continuare, ne-am propus sa facem o radiografie a ceea ce reprezinta noua lege a securitatii informationale si am stat de vorba cu decidenti, experti, precum si unii dintre promotorii propagandei ruse.
Presedinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vitu, considera importanta aceasta lege deoarece cuprinde definitia dezinformarii.
„Legea actuala din Republica Moldova a fost elaborata dupa modelul existent in Lituania. Este o definitie un pic mai elaborata in Republica Moldova, deoarece include notiunea de intentie si prejudiciu”, a declarat ea, relevand ca definitia a fost elaborata dupa consultari cu reprezentanti ai ONG-urilor si cu experti internationali.
In acelasi timp, presedinta Consiliului de Presa, Viorica Zaharia, califica definitia „dezinformare” drept „un pic schioapa” si anticipeaza dificultati in ceea ce priveste aplicarii acesteia.
„Definitia suna asa: dezinformare – raspandire intentionata a informatiilor false create pentru a dauna unei persoane, unui grup social, unei organizatii sau securitatii statului. Ar fi fost mai indicata sintagma a informatiilor false sau inselatoare, pentru ca dezinformarea nu opereaza doar cu stiri false”, a opinat presedinta Consiliului de Presa.
De asemenea, Viorica Zaharia si-a exprimat temerea ca Consiliul Audiovizualului ar putea sa fie pus in situatia sa demonstreze un fals atunci cand va intentiona sa sanctioneze un post pentru dezinformare.
„Acest lucru este foarte dificil, in timp ce sa demonstrezi ca o informatie insala oamenii, ii induce in eroare si le creeaza stari de confuzie, este mai usor”, a mai spus ea.
Amenzi si interdictii graduale
Conform noii legislatii, sanctiunile aplicate televiziunilor si radiourilor vor fi similare cu celor care sanctioneaza discursursul de incitare la ura.
Noua lege prevede o serie de amenzi si interdictii graduale. Sanctiunile demareaza cu amenzi de la 40.000 la 70.000 de lei, dupa care urmeaza penalizari de la 70.000 la 100.000 de lei.
In cele din urma, pentru dezinformare, va fi aplicata o sanctiune de suspendare a licentei de emisie de pana la sapte zile. Ulterior, se poate merge pana la revocarea licentei.
„Logica sanctiunilor, preluata din legislatia europeana, este ca trebuie sa ii dai furnizorului posibilitatea sa se reabiliteze si sa intre in campul legal. I se atrage atentia asupra incalcarilor legii in ultimele 12 luni si i se spune ce trebuie sa faca pentru a reveni in limitele legii”, a spus sefa Consiliului Audiovizualului.
Noua lege mai introduce si o cota minima de 50% pentru continuturile europene. Cel putin, 50% din ceea ce este achizitionat ca programe trebuie sa fie de productie europeana. De exemplu, produsele media realizate in Republica Moldova sunt de factura europeana.
De asemenea, continutul unei institutii media trebuie sa fie de 80% in limba romana, iar 75% din acest content trebuie difuzat la ore de maxima audienta.
„Este preluat modelul de interdictie prevazut de decizia Comisia de Situatii de Exceptionale din 2 martie. Aceasta interzice retransmiterea, preluarea stirilor cu caracter informativ, a programelor de analiza, a talk-show-urilor din tarile care nu au ratificat Conventia Europeana privind Televiziunea Transfrontaliera. Aici este inclusa si Rusia, care nu a ratificat aceasta Conventie”, a mai explicat Vitu.
Impactul interzicerii Sputnik
Dupa ce Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova a interzis Postul de Radio Sputnik la inceperea invaziei ruse in Ucraina, efectele acestei actiuni s-au facut resimtite imediat.
„Cele doua posturi care transmiteau continutul media al Spunik – Radio Ala si Hit FM – nu mai difuzeaza un astfel de content manipulatoriu […] Televiziunile din Moldova care retransmiteau continut media din Rusia au renuntat la aceasta initiativa. Noi, membrii Consiliului Audiovizualului, am salutat aceasta prudenta editoriala”, a afirmat Liliana Vitu.
Ea admite ca adoptarea legii securitatii informationale nu inseamna nici pe departe ca nu exista dezinformare in continuturile media produse in Republica Moldova si ca perceptia publica nu se „schimba de azi pe maine”.
Sagetile dintre Serghei Lavrov si Maia Sandu
Rusia nu a reactionat prea bine la aceasta lege, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 23 iunie ca Republica Moldova o ia pe urmele Ucrainei, unde se incearca sa fie anulat tot ce este rusesc.
„Presedintele a semnat o lege prin care se spune ca nu vor mai fi stiri din Rusia in Moldova. Este trist”, a spus seful diplomatiei de la Moscova.
In replica, a doua zi, sefa statului, Maia Sandu, a declarat in cadrul unei conferinte ca aceasta lege tine de decizia suverana a Parlamentului, precum si a Presedintiei Republicii Moldova si a fost necesara pentru a combate dezinformarea.
„Facem acest lucru si il vom face in continuare ca sa asiguram un spatiu informational obiectiv, pentru ca cetatenii nostri sa poata analiza [realitatea – n.r.] pornind de la informatii obiective, si nu de la propaganda si surse false”, a afirmat Maia Sandu.
Oponentii acestei legi: intre interesele de partid si voia Moscovei
De cealalta parte, exponentii politici ai intereselor rusesti in Republica Moldova sau ai televiziunilor subordonate politic Moscovei nu vad cu ochi buni noua lege.
Mai mult, deputatii Partidului Socialistilor din Republica Moldova au contestat legea la Curtea Constitutionala, calificand-o drept o actiune de a introduce „cenzura”.
„Aceasta lege nu se refera numai la stirile de limba rusa, ci si la alte posturi de televiziune, care nu au ratificat Conventia Transfrontaliera. Eu cred ca este o actiune pentru a introduce cenzura. Consumatorul de stiri trebuie sa decida insusi la ce fel de stiri se uita la televizor. Principalul cenzor trebuie sa fie telecomanda si telespectatorul”, a declarat deputatul socialist Vasile Bolea.
El a mai afirmat ca orice incercare de a interzice cetatenilor sa priveasca o emisiune analitica este sortita esecului. In opinia sa, masura luata de autoritati il va determina pe cetateanul care vrea sa priveasca emisiuni rusesti sa gaseasca alternativa.
„Traim in era internetului sau putem privi diverse posturi TV prin televiziunea prin satelit. Eu cred ca aceasta interdictie nu creeaza un efect pozitiv […] Am vazut si interzicerea filmelor sovietice cu tematica de razboi, precum si alte lucruri. Acum vedem ca se interzic stiri si emisiunile analitice in limba rusa”, a mai afirmat Bolea.
La randul sau, directorul postului TV6, Dumitru Chitoroaga, patronat de facto de Ilan Sor, este de parerea ca noua lege nu afecteaza postul pe care il conduce, deoarece nu retransmite stiri sau alt continut informational din Rusia.
„Cred ca oamenii care doresc sa priveasca programele in limba rusa o pot face fara probleme. Nu vad motivul pentru care este nevoie de o asemenea lege. Probabil ca este o bifa in dreptul guvernarii ca sa arate cat de prooccidentali sunt. Eu cred ca de acum incolo cetatenii Republicii Moldova nu vor mai urmari doar partial posturile rusesti, ci vor urmari cap-coada posturile rusesti”, a estimat el.
Ce spun expertii media despre noua lege
Expertii media de la Chisinau sustin ca o astfel de reglementare era absolut necesara pentru igienizarea spatiului informational din Republica Moldova de dezinformare si stirile false, in special pe tema invaziei din Ucraina a Rusiei.
„In contextul Rusiei impotriva Ucrainei, s-au intensificat pericolele asupra spatiului informational si au fost necesare aceste modificari, care, pe de o parte, inaspresc sanctiunile si, pe de alta parte, ofera Consiliului Audiovizualului o marja mai mare de manevra ca sa pedepseasca televiziunile si radiourile care difuzeaza dezinformare”, a opinat directorul Asociatiei Presei Independente (API), Petru Macovei.
El a mai precizat ca noua masura este buna pentru ca legifereaza interdictia de a retransmite programele audiovizuale din tarile care nu au ratificat Conventia Europeana privind Televiziunea Transfrontaliera nu doar de catre televiziuni, ci si de catre cablisti.
„In conditiile actuale, chiar si dupa incheierea starii de urgenta, propaganda rusa nu va mai fi legala in Republica Moldova. Deci, eu vad mai multe plusuri in aceasta lege decat eventuale minusuri”, a adaugat Petru Macovei.
In perioada starii de urgenta, instituita la 24 februarie 2022, furnizorii de servicii de comunicatii electronice accesibile publicului, in baza unei listei stabilite de Serviciul de Informatii si Securitate, au obligatia sa blocheze imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele care promoveaza stiri false in domeniul ce afecteaza securitatea nationala, precum si sursele online care prin mesajele promovate incita la ura, la dezordini in masa sau ra
Petru Macovei a precizat ca noua lege a audiovizualului ar putea fi doar inceputul, deoarece o buna parte a dezinformarilor si stirilor false elaborate sub indrumarea Moscovei au migrat in spatiul online.
„Trebuie sa impunem anumite reglementari in presa online pentru ca omul trebuie sa stie cui apartine site-ul de unde se informeaza, unde poate sa depuna o plangere in caz de dezinformare sau defaimare, cine poate sa fie tras la raspundere. In ultima perioada, difuzarea unor dezinformari din surse anonime s-a raspandit foarte mult si, bineinteles, trebuie luare masuri”.
Viorica Zaharia impartaseste opinia ca legea securitatii informationale reprezinta doar un inceput in ce priveste combaterii dezinformarii.
„Intr-o anumita masura legea va proteja spatiul nostru informational de dezinformare. Dar numai intr-o anumita masura, intrucat ea nu are putere pe online si eu ma astept ca autorii campaniilor de dezinformare sa se orienteze pe online, sa-si concentreze toate eforturile ca sa fie prezenti acolo”, a mentionat presedinta Consiliului de Presa.