Astazi, in sedinta plenara a Parlamentului au loc audieri privind evolutia dosarului „Furtul miliardului”. Reprezentantii Centrului National Anticoruptie, Serviciului de Informatii si Securitate, Agentiei de Recuperare a Bunurilor Infractionale, Banca Nationala a Moldovei si Ministerului Finantelor au fost chemati la raport.
Urmeaza a fi audiata informatia prezentata de Procuratura Generala, Procuraturile specializate, Centrul National Anticoruptie, Serviciul de Informatii si Securitate, Agentia de Recuperare a Bunurilor Infractionale, Banca Nationala a Moldovei, Ministerul Finantelor si Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti.
Ion Gumene, secretarul de stat al Ministerului Finantelor, a confirmat in plenul Parlamentului ca institutia pe care o reprezinta a fost recunoscuta ca parte vatamata in dosarul „Frauda bancara”.
Ion GUMENE, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL FINANTELOR: „In perioada anilor 2015 - 30 noiembrie 2023, cele trei banci in proces de lichidare au rambursat creditele de urgenta in suma totala de 2,8 miliarde lei, dintre care 2,05 miliarde lei au fost transferati direct la bugetul de stat in rezultatul valorificarii activelor celor trei banci. Datoria celor trei banci fata de Ministerul Finantelor a constituit 11,3 miliarde lei.
In perioada 2017-2023 cheltuielile bugetului de stat pentru deservirea obligatiunilor de stat, a constituit 5,8 miliarde lei.”
Octavian ARMASU, GUVERNATORUL BNM: „In recuperarea miliardului, sunt trei banci in proces de lichidare, care au fost tintele a fraudei bancare. Acolo sunt trei lichidatori, noi supraveghem activitatea lor.”
Alexandr PINZARI, DIRECTORUL CNA: „Centrul National Anticoruptie nu instrumenteaza cauzele penale privind frauda bancara, dar instrumenteaza 13 cauze penale privid dobandirea ilicita a mijloacelor financiare de la Banca de Economii. In momentul de fata, anul precedent au fost epediate in instanta de judecata trei cauze penale pe 11 invinuiti, unde au fost puse sechestru pe conturile ARBI-ului in suma de 900 mii lei.”
In cadrul audierilor, deputatul PAS, Lilian Carp, l-a intrebat pe Armasu de ce Aureliu Colenco, unul dintre angajatii fugarului Sor, este si angajatul BNM. In replica, guvernatorul BNM a spus ca acesta nu reprezinta Banca Nationala, ci este „avocatul unui angajat al BNM”.
Lilian CARP, DEPUTAT PAS: „Numele este Colenco, avocatul care reprezinta Banca Nationala in instanta si tot aacest Colenco il reprezinta pe Sor in instanta de judecata. Noi suntem ca nebunii. Este adevarat, va spun eu ca asa e, va dau si probe. Din banii statului, noi platim un avocat al lui Sor care-i reprezinta interesele in judecata. Cum se intampla minunea asta, numai la noi in Republica Moldova. Dumneavoatra stiti despre acesti angajati din cadrul Bancii Nationale care au fost implicati sau care au ajutat sa fie scosi banii din BNM?”
Octavian ARMASU, GUVERNATORUL BNM: „Avocatul pe care l-ati numit dumeavoastra, nu este avocatul Bancii Nationale, este avocatul pe care l-a angajat un angajat al Bancii Nationale, iar, conform legii, noi ii restituim cheltuielile. Nu noi decidem ce angajati sa-si ia el. Eu aud reactiile dumneavoastra si le inteleg, dar legea este lege. Ea se aplica egal tuturor. Inca o data accentuez: nu Banca Nationala angajeaza acesti avocati. Noi nu-i angajam. Ceea ce am facut eu in Banca Nationala dupa frauda, daca imi cereti parerea mea profesionala, cel mai bun raspuns la frauda, el de fapt s-a realizat – reforma bancara in urma careia noi am transparentizat actionarii. Acesta a fost un efort enorm din partea BNM, un efort cu mari riscuri pentru noi, un efort in urma caruia am primit drept raspuns dosare penale pe numele angajatilor. Va rog sa luati in considerare acest lucru. In ciuda presiunilor, noi am mers inainte cu aceasta reforma, o reforma foarte riscanta si litigioasa. Totodata, noi am mers cu imbunatatirea cadrului legal prin care am implementat cele mai bune practici de guvernanta atat in Banca Nationala, cat si in bancile comerciale.”
*Stire este in curs de actualizare