Avocatul Poporului, Natalia Molosag, considera inadmisibile motivarile si justificarile procurorului pe caz ce au dus vadit la incalcarea realizarii in deplin volum a dreptului la aparare a procurorului general suspendat, Alexandru Stoianglo.
Ombudsmanul aminteste ca atat Constitutia, cadrul legislativ national, cat si tratatele internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului statueaza principiul egalitatii tuturor in fata legii, accesul liber la justitie, dreptul la aparare.
Dreptul la un proces echitabil este consfintit de Constitutia Republicii Moldova in articolele 20, 21 si 26. In aceste articole este reglementat accesul liber la justitie, prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare. Dreptul persoanei la un proces echitabil, este garantat in articolele 8,10 si 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, articolul 14 din Pactul cu privire la drepturile civile si politice, articolul 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si articolul 13 din Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati. Dreptul la un proces echitabil se regaseste si in Obiectivele de Dezvoltare Durabila, la obiectivul 16 – Pace, justitie si institutii puternice. Elemente specifice ale acestui drept fundamental se refera la examinarea cauzei in mod echitabil, intr-un termen rezonabil, de catre un tribunal independent si impartial, stabilit prin lege, cu respectarea dreptului la viata privata, a principiului de prezumtie a nevinovatiei, a dreptului la aparare, inclusiv prin oferirea asistentei juridice gratuite, precum si alte drepturi procesuale menite sa contribuie la realizarea acestui drept.
Natalia Molosag mentioneaza ca dreptul persoanei de a se adresa justitiei este o conditie sine qua non in asigurarea eficientei exercitarii drepturilor si libertatilor sale. Realizarea justitiei intr-un stat de drept se poate desfasura numai prin respectarea drepturilor si intereselor legale ale omului. Unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal este principiul garantarii dreptului de aparare, fiind nu numai o manifestare a statului de drept, dar si o conditie necesara pentru realizarea eficienta a justitiei.
Garantiile procedurale cuprinse in textul Conventiei pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului (CEDO) stabilesc obligatiile pozitive pentru state – adoptarea masurilor eficiente pentru asigurarea unui proces judiciar echitabil si public in cauze civile si penale, asigurarea inculpatului a timpului si facilitatile necesare apararii sale. Curtea Europeana a Drepturilor Omului aminteste ca masurile privative de libertate implica in mod obisnuit anumite inconveniente pentru detinut. Totusi, Curtea reaminteste ca lipsirea de libertate a unei persoane nu determina pierderea de catre aceasta a drepturilor garantate prin Conventie. Dimpotriva, in anumite cazuri, persoana inchisa poate avea nevoie de protectie sporita din cauza vulnerabilitatii situatiei sale si pentru ca se afla in intregime in grija statului. Curtea a statuat ca atunci cand libertatea unei persoane este in joc, interesele justitiei impun, din principiu, asigurarea asistentei unui avocat[1] . De aceea, restrictiile pentru contactul avocatului cu clientul sau acuzat sunt incompatibile cu dreptul la asistenta efectiva din partea acestuia, garantat de art. 6 parag.3, lit.b). Dupa cum a decis Curtea, daca un avocat nu ar putea discuta cu acuzatul-clientul sau –fara nicio supraveghere si nu ar putea primi de la acesta instructiuni confidentiale, asistenta juridica ar pierde mult din eficacitatea impusa de asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil.[2]
Potrivit art.6 parag.3, lit.b) CEDO, orice acuzat, are mai ales dreptul sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. Acuzatul trebuie sa isi poata organiza apararea in mod corespunzator si fara restrictii in ceea ce priveste posibilitatea de a invoca orice mijloc de aparare in cadrul procesului si de a influenta astfel rezultatul procedurii[3]. Prin urmare, statul este obligat, in pofida problemelor logistice si financiare, sa isi organizeze sistemul penitenciar astfel incat sa asigure detinutilor respectarea demnitatii umane a acestora.[4]
Potrivit Recomandarii nr.(2000)21 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, avocatul este persoana calificata si abilitata in conformitate cu legislatia sa pledeze, sa actioneze in numele clientilor sai, sa practice dreptul, sa apara in fata unei instante judecatoresti sau sa consulte si sa reprezinte in materie juridica clientii sai. Trebuie luate toate masurile necesare pentru a respecta, a proteja si a promova libertatea de a exercita profesia de avocat, fara discriminare si fara imixtiuni din partea autoritatilor sau a publicului. Avocatii trebuie sa aiba acces la clientii proprii, in mod special la cei privati de libertate.
In corespundere cu Recomandarea nr. (2000)21 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei catre statele membre privind libertatea de a exercita profesia de avocat[5], avocatii trebuie sa aiba acces la clientii lor, in mod special la cei privati de libertate, sa-i consilieze in particular si sa-si reprezinte clientii in conformitate cu deontologia lor profesionala.
Avocatul Poporului va monitoriza evolutia evenimentelor in cazul Stoianoglo in sensul respectarii garantiilor dreptului la un proces echitabil si a drepturilor omului in general.