Sarbatoarea Invierii Domnului este celebrata, in acest an, de Biserica Romano-Catolica in ziua de 17 aprilie. Biserica Romano-Catolica a celebrat in perioada 14-16 aprilie cele trei zile sfinte care preced marea sarbatoare a Sfintelor Pasti. Joia Sfanta, Vinerea Sfanta si Sambata Sfanta au o importanta deosebita, pregatind sarbatoarea Invierii Domnului, arata Episcopia Romano-Catolica de Iasi, citata de Agerpres.
Cu Liturghia celebrata in seara zilei de Joia Sfanta, Biserica incepe triduumul pascal si celebreaza Cina de pe urma. La aceasta sfanta Liturghie sunt amintite in mod deosebit: instituirea Euharistiei, instituirea Preotiei si porunca Domnului referitoare la iubirea fraterna. Ritualul spalarii picioarelor, care prin traditie se face in aceasta zi vrea sa semnifice slujirea si caritatea lui Hristos, care a venit „nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji”.
Vinerea Patimirii Domnului este zi de penitenta obligatorie in toata Biserica. In dupa-amiaza acestei zile are loc celebrarea patimirii Domnului.
In ziua care precede sarbatoarea Invierii Domnului, Sambata Sfanta, Biserica se afla in tacere caci Hristos este in mormant. Nu este nici o celebrare. Toti sunt invitati sa mediteze la patimirea si moartea Lui.
Urmeaza Noaptea Sfanta. Noaptea aceasta este o priveghere in cinstea Domnului, astfel incat credinciosii, urmand indemnul evangheliei, tinand in maini candele aprinse, sa fie asemenea slujitorilor care il asteapta pe stapanul lor sa se intoarca, pentru ca atunci cand va sosi, gasindu-i veghind, sa-i aseze la masa, face cunoscut Episcopia Romano-Catolica de Iasi.
Binecuvantarea focului in afara bisericii, aprinderea lumanarii pascale si a celorlalte lumanari, preconiul pascal (o cantare speciala adresata lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Invierii, innoirea fagaduintelor de la Botez, impartasirea credinciosilor sunt evenimentele care stau in centrul atentiei acestei nopti sfinte.
Procesiunea din noaptea Invierii trebuie sa se faca cu lumanarea pascala, semnul invierii Domnului. Iar aceasta lumanare trebuie facuta din ceara si nu din alte materiale, in fiecare an sa fie noua, unica, destul de mare, pentru a putea evoca faptul ca Hristos este lumina lumii.
Vigilia Pascala, celebrata in noaptea de Pasti, exprima trecerea de la moarte si pacat la viata noua in Hristos Inviat. Noaptea de sambata spre duminica este o „priveghere in cinstea Domnului”.
Intreaga celebrare a vigiliei pascale trebuie sa se desfasoare in timpul noptii, astfel incat sa nu inceapa inainte de caderea noptii si sa se termine inainte de ivirea zorilor zilei de duminica.
Liturghia zilei Sfintelor Pasti, din ziua de duminica, se celebreaza cu mare solemnitate. La inceputul Liturghiei, credinciosii sunt stropiti cu apa binecuvantata in noaptea precedenta pentru a aminti de Botez. Lumanarea pascala, o lumanare mare, simbol al Invierii lui Hristos, este asezata langa altar.
„Celebrarea Pastelui continua in timpul pascal. Cele 50 de zile care urmeaza dupa Duminica Invierii, pana la Duminica Rusaliilor, se celebreaza in bucurie ca o singura zi de sarbatoare, ba mai mult, ca „Marea duminica”.
In acest an, in ziua de 17 aprilie, la ora 10.00, in Piata San Pietro, papa Francisc celebreaza Sfanta Liturghie a Duminicii Invierii. La ora 12.00, din loja centrala a bazilicii San Pietro, adreseaza „Urbi et Orbi” (Orasului si Lumii), traditionalul mesaj pascal si binecuvantarea apostolica, insotita de darul indulgentei plenare, informeaza Vatican News.