Brățările electronice pentru agresori, cumpărate de aceeași companie: ZdG susține că INP ar fi simplificat cerințele în favoarea acesteia. Reacția instituției

Potrivit investigației ZdG, în 2026, INP a cumpărat 200 de echipamente de monitorizare electronică de tip biblok, care includ brățară și stație. Contractul, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA, a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august.

Achiziția a avut loc după mai multe tentative eșuate. În 2024 au fost organizate trei proceduri, toate anulate. La acestea au participat DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL, însă companiile nu au întrunit condițiile de calificare.

În 2025 au fost lansate alte trei proceduri. Una a fost anulată după ce DALU-MOL SRL nu a îndeplinit cerințele tehnice, iar alte două nu au avut loc din lipsă de participanți.

O condiție care ar fi putut favoriza compania câștigătoare

ZdG scrie că, în 2026, unele dintre cerințele tehnice din caietul de sarcini au fost eliminate sau simplificate, iar INP a schimbat inclusiv tipul tehnologiei pe care intenționa să o procure. Unul dintre participanții la licitațiile din ultimii ani a declarat pentru ZdG că o condiție care ar fi putut favoriza compania câștigătoare era compatibilitatea noilor echipamente cu un sistem dezvoltat chiar de aceasta.

Compania care a ajuns să domine piața brățărilor electronice are drept beneficiar final un bărbat de 64 de ani, Ivan Țîpîșev, notează ZdG.

Un reprezentant al companiei a respins acuzațiile de favoritism și a declarat că au existat mai multe situații în care echipamentele de monitorizare au fost deteriorate de persoanele care le purtau. Potrivit acestuia, brățările au fost sparte, rupte sau chiar aruncate în apă. Reprezentantul a relatat și cazul unui agresor care ar fi susținut că un vultur i-a prins brățara și a aruncat-o de la înălțime.

Reacția INP

Într-o reacție publică, Inspectoratul Național de Probațiune susține că nu a favorizat și nu favorizează nicio companie în cadrul procedurilor de achiziție a echipamentelor de monitorizare electronică.

Instituția precizează că ultima achiziție înainte de actuala procedură a fost făcută în 2022, când fosta conducere a INP a cumpărat 100 de echipamente de tip biblok de la FPC INFOEXPRESS SRL, pentru 620 de mii de lei fără TVA.

Licitații fără succes din cauza lipsei participanților

INP afirmă că, ulterior, în 2024 și 2025, procedurile nu s-au finalizat cu succes din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare. Instituția susține că a încercat să atragă și companii străine și că, pe parcursul anului 2025, a transmis solicitări către peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe.

Au fost sesizate inclusiv ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, în vederea susținerii achiziționării sau donării unor echipamente de monitorizare electronică.

INP mai spune că, pentru a menține sistemul funcțional până la realizarea unei noi achiziții, echipamentele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022, au fost reparate în baza unor contracte de prestări servicii.

În prezent, potrivit datelor oferite de INP, sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. Diferența este explicată prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au suspendată monitorizarea sau au echipamente deteriorate, aflate în reparație.

Guvernul va majora bugetul destinat achiziției brățărilor electronice

Premierul Vasile Tofan a declarat că în domeniul monitorizării electronice există „foarte multe lucruri de reparat” și că autoritățile trebuie să verifice inclusiv componenta tehnologică.

Vasile TOFAN, PRIM-MINISTRUL RM: „Acum noi trebuie să facem investigații acolo, sunt tare multe lucruri de reparat, foarte multe lucruri nu au lucrat cum trebuie”.

Vasile Tofan a precizat că valoarea relativ mică a contractelor ar fi unul dintre motivele pentru care companiile internaționale nu sunt interesate să participe la licitațiile din Republica Moldova.

Vasile TOFAN, PRIM-MINISTRUL RM: „Vorbim de un contract de aproximativ 90.000 de euro. Și acest contract de 90.000 de euro se face pentru câțiva ani. Deci nu vorbim de sumă mare”.

În același timp, șeful guvernului a anunțat că autoritățile vor majora bugetul destinat achiziției brățărilor electronice.

Vasile TOFAN, PRIM-MINISTRUL RM: „De asta am luat decizia să dublăm bugetul pentru achiziția acestor brățări. El era de 2 milioane de lei prevăzut, pentru anul viitor îl vom dubla la 4 milioane de lei”.

Premierul susține că majorarea bugetului ar trebui să permită procurarea unor echipamente mai eficiente și în cantități suficiente, astfel încât sistemul să poată proteja mai bine victimele și să permită monitorizarea agresorilor.

Șeful IGP recunoaște că tragedia de la Măgdăcești „a fost o breșă a unor circumstanțe”

Șeful Inspectoratului General al Poliției a recunoscut că tragedia de la Măgdăcești a fost breșa unor circumstanțe și propune câteva mecanisme care să funcționeze și să evite astfel de tragedii. 

Poliția vrea să pună „patru ochi” care să gestioneze astfel de cazuri

Șeful poliție a menționat despre schimbări pe care și-ar dori să le aplice pentru a evita astfel de tragedii, și anume, dacă sistemele Inspectoratului Național de Probațiune vor permite atunci informația care va veni să meargă imediat la cea mai apropiată echipă de poliție pe tabletă sau pe telefonul de serviciu ca să-i direcționeze inclusiv harta de deplasare către persoana respectivă.

Brățara electronică a bărbatului care și-a împușcat soția la Măgdăcești nu ar fi funcționat

La cercetarea de la locul tragediei, polițiștii nu au găsit brățara electronică purtată de agresor. Ministrul Afacerilor Interne a spus că, preliminar, există ipoteza că dispozitivul nu ar fi funcționat.

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune și-a dat demisia, după tragedia de la Măgdăcești

Prima demisie importantă după dublul deces de la Măgdăcești a venit din partea directorului Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, care însă s-a ferit să apară miercuri în fața jurnaliștilor, deși era așteptat pentru explicații la ședința guvernului. Unele răspunsuri au fost oferite, în schimb, de ministrul Afacerilor Interne. Potrivit acesteia, există suspiciuni că brățara de monitorizare, purtată de bărbatul care și-a ucis soția, nu funcționa.

Doi soți din Criuleni, găsiți împușcați în casa lor

Pe 31 august, doi soți, de 47 și 42 de ani au fost găsiți decedați în propria gospodărie. Primele cercetări ar fi arătat că bărbatul și-ar fi împușcat soția, după care s-a fi omorât și el. Sursele noastre din poliție spun că, acum câteva săptămâni, în familie a avut loc un episod de violență.

Potrivit surselor PRO TV din poliție, în urmă cu câteva săptămâni, polițiștii au intervenit în această familie într-un caz de violență. A fost pornit un proces penal, iar instanța a emis un ordin de protecție, prin care bărbatului i se interzicea să se apropie de familie. Acesta urma să poarte și o brățară electronică pentru a fi monitorizat. Ieri am încercat să aflăm de la Inspectoratul Național de Probațiune dacă bărbatul era, într-adevăr, monitorizat în momentul tragediei, însă nu am primit un răspuns.