Ca de la cer la pamant. In sate sunt de patru ori mai multi saraci decat in orase. Este o constatare a unui studiu recent care arata decalajul dintre localitatile rurale si cele urbane. Diferenta este cauzata de lipsa locurilor de munca in afara capitalei. Problema e ca situatia s-a inrautatit in ultimii ani, iar discrepanta dintre bogati si sarmani a crescut dublu.


Gheorghe Ghimp lucreaza la o fabrica de inghetata din raionul Ialoveni. Si-a luat concediu ca-i stateau pamanturile parloaga, iar acum nu-si vede capul de treburi.

Gheorghe GHIMP: “Care mare mai ca la mare eu am fost cand eram tanar, doamna./Acum ce, nu-s finante. Ce faci cu 3 mii de lei.”

Barbatul nu are timp sa stea pe sezlong. Putinii bani pe care-i castiga se duc pe mancare si lucruri prin casa. 

Gheorghe GHIMP: “La oras si-au pus mainile si habar n-au.”

 
Acelasi lucru il arata si un raport lansat la mijlocul lunii iunie, care explica diferenta dintre veniturile orasenilor si celor de la sate. Mai toti banii sunt cheltuiti pe alimente si intretinerea locuintei -in jur 42% din venituri. Pentru educatie se duc de zeci de ori mai putini bani-  0,6%.

Cheltuieli pentru învatamânt – 0,6%

Cheltuieli pentru alimente – 42,1%

Sursa: Raportul National de Dezvoltare Umana 2015/2016

„Sa sada buruianul în gradina si eu cu cartea în mana? Eheiii, asta e de rusine.”

Gheorghe GHIMP, SATEAN: “Daca astia bogati care au milioane au probleme, dar noi saracii?”

O cincime din persoanele de la sat traiesc la limita saraciei, se arata in studiu.

„Iaca m-am suit în copac 60 de ani si am cules cirese si ma duc sa îmi fac existenta ca vin serviciile si nu le am cu ce le plati.”

„-Cand v-ati cumparat ultima oara o haina? - Nu tin minte. Cu o pensie de 900 de lei ce poti face?”

„Eu vacanta o am pe deal ma descurs, e  mai natural, e foarte bine./Obiceiurile astea nu-mi plac.N-am eu asa valoare.”

Problema nu sta doar in salarii, ci si in conditiile de viata in sine. Doar 43% din locuitorii satelor au acces la apa potabila, fata de 90% dintre cei din mediul urban. 

„Canalizare nu avem, jumatate de sat o tras gaz, jumatate n-are.”

„Daca strangi de la gura sacului îti ajunge asa ca sa nu mori, ca sa supravietuiesti.”

” De atât si fug oamenii din Moldova asta. Ce sa faca aici, sa moara de foame?”

Viata are o cu totul alta culoare in capitala. Aici banii se arunca pe distractii, cultura si, evident, haine.

„Foarte bine merge la tenul nostru moldovenesc. Arata foarte bine si este pt o domnita indrazneata, gratie la taietura care este aici, o vedeti.”

4800 de lei costa rochia. Magazinul nu duce lipsa de cumparatori.

Angela BARANETCHI, ADMINISTRATOR MAGAZIN DE HAINE: „Ele sunt cusute doar într-un singur exemplar. Asa ca, nu se mai repeta. - Cumva clientele achita si pentru unicitate. - Absolut corect, da.”

„La oras e mai simplu. Ti-ai luat apartamentul faci reparatie, dai bani pe sanatate, pe odihna, pe viata. Dar la ta afara reparatie, gospodarie apare cheltuieli foarte mari.”

 
Raportul mai spune ca cele mai mici salarii le au cei de la sud, iar femeile castiga cu 12 la suta mai putin decat barbatii.

Acelasi lucru il arata si un raport lansat la mijlocul lunii iunie, care explica diferenta dintre veniturile orasenilor si celor de la sate. Mai toti banii sunt cheltuiti pe alimente si intretinerea locuintei -in jur 42% din venituri. Pentru educatie se duc de zeci de ori mai putini bani- 0,6%.

 

CARTON: Cheltuielile medii de consum ale populatiei

 

Cheltuieli pentru învatamânt – 0,6%

 

Cheltuieli pentru alimente – 42,1%

 

Sursa: Raportul National de Dezvoltare Umana 2015/2016