De 33 de ani, Republica Moldova este o țară independentă. Pe alocuri, însă, independența noastră a fost doar formală, prin politicieni docili Moscovei sau cu interese proprii mai presus decât cele ale statului. Pentru că, de-a lungul anilor, reformele s-au făcut doar pe hârtie, Republica Moldova a bătut pasul pe loc, devenind cea mai săracă țară din Europa. La 33 de ani de independență, conflictul transnistrean rămâne nerezolvat, cei care au furat miliardul sunt în libertate, iar migrația ne lasă țara fără oameni.
Mircea SNEGUR, PRIMUL PRESEDINTE AL RM: „Parlamentul a adoptat unanim Declaratia despre independenta Republicii Moldova.”
Pe 27 august 1991, cu mii de oameni prezenți la Marea Adunare Națională din centrul Chișinăului, deputații au votat pentru independența Republicii Moldova. Tot atunci s-a decis care va fi imnul țării.
Aproape un an mai târziu începe războiul de pe Nistru.
Războiul se încheie în același an, printr-un acord semnat de președintele Rusiei, Boris Elțin, și al Republicii Moldova, Mircea Snegur, la Moscova, în prezența liderului separatiștilor, Igor Smirnov. Documentul a fixat de facto dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova, iar Chișinăul a pierdut controlul asupra regiunii transnistrene și nu l-a recăpătat nici după 32 de ani.
Peste doi ani ajung la putere agrarienii, care au schimbat imnul și au introdus în Constituție noțiunea de „limba moldovenească”, care urma a fi schimbată peste aproape 30 de ani. În martie 2023, Parlamentul a votat revenirea noțiunii de limba română în Constituție și toate actele legislative ale țării.
Veronica ROSCA, DEPUTAT PAS: „Limba oficiala a Republicii Moldova este limba romana.”
Ne întoarcem în istorie. In 1997 Petru Lucinschi devine președinte, iar alegerile parlamentare anticipate de peste trei ani îi aduc la putere pe comuniști, Vladimir Voronin fiind numit șef de stat.
În 2009, după opt ani în care comuniștii s-au aflat la putere și au câștigat din nou alegerile, mii de oameni au ieșit nemulțumiți în stradă, cerând schimbarea conducerii.
Protestele au generat alegeri anticipate care au adus la putere forțele de opoziție.
În 2014 Republica Moldova își ia avânt pe drumul european, semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar moldovenii primesc dreptul de a circula fără vize în Europa.
În același an am aflat că din 3 banci din țară s-a furat 1 miliard de dolari. Conducerea Guvernului a fost schimbată de câteva ori într-un singur an, iar în 2015, pentru prima data în istoria țării, un prim-ministru este reținut. Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă.
A fost eliberat însă, înainte de termen. În 2016, democrații au preluat puterea, iar Vlad Plahotniuc, despre care s-a aflat mai târziu că este principalul beneficiar al furtului miliardului, încearcă să ajungă premier.
Președintele de atunci, Nicolae Timofti a refuzat să-l desemneze, așa că democrații au învestit guvernul Filip la miez de noapte, ceea ce a generat proteste violente.
Tot, în 2016 Dodon devine președinte.
Anul 2019, este iarăși unul de cotitură, democrații sunt dați jos de la putere. Blocul ACUM, format din PAS și Platforma DA, dau mâna cu socialiștii și învestesc Guvernul Sandu.
Vlad Plahotniuc și Ilan Șor fug din țară, iar alianța se destramă, după ce socialiștii se înțeleg cu democrații și demit Guvernul condus de Maia Sandu care a încercat să aducă un procuror general independent. În 2020 Moldova își alege un nou președinte.
Guvernul Chicu al socialiștilor pleacă în demisie, iar în Parlament, PSRM se aliază cu gruparea lui Șor, votând un șir de legi, declarate ulterior neconstituționale.
Alegerile parlamentare din 2021 au adus majoritatea PAS în Parlament. Este învestit guvernul Gavrilița și începe reformarea justiției, cel puțin pe hârtie. 2022 ne-a adus un război la graniță, iar la Chișinău se ia o decizie istorică. În martie, Moldova a semnat cererea de aderare la UE, iar peste trei luni primește statutul de țară candidat.
Josep BORRELL, ÎNALTUL REPREZENTANT AL UE PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ: „Sunteti parte a familiei europene.”
În același an am urmarit cum Igor Dodon a fost reținut, fiind primul fost președinte moldovean cercetat penal.
Peste doi ani dosarul său este încă în instanță și nu se știe când și dacă va avea o finalitate. În decembrie anul trecut, liderii europeni decid să permită Moldovei începerea negocierilor de aderare, iar în vara acestui an a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE la care s-a stabilit planul de negocieri.
Oliver VARHELY, COMISARUL EUROPEAN PENTRU VECINĂTATE ȘI EXTINDERE: „Vreau să vă asigur că Comisia Europeană va continua să asiste Moldova la fiecare PAS.”
În toamna acestui an, când țara noastră împlinește 33 de ani, avem de scris o nouă pagină a istoriei noastre. Pe 20 octombrie avem un referendum la care cetățenii vor decide încotro se îndreaptă Republica Moldova, un referendum care ar urma să schimbe Constituția și cursul țării.