Cand s-a separat Biserica Ortodoxa in doua si cum se sarbatoreste Craciunul pe stil vechi

In trecut, inainte de Hristos, existau doua sisteme de calculare a timpului intr-un an:

cel al egiptenilor, care avea 365 de zile,

cel al romanilor, de 355 de zile.

• Trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian

Intre cele doua sisteme de calcul, anual ramanea o diferenta de zece zile, astfel ca, dupa aceasta constatare, in anul 46 i.Hr, Iulius Caesar (fost conducator politic si general roman)  a adoptat „calendarul iulian”, un sistem de calcul egiptean.

„Calendarul iulian” a fost folosit de intreaga lume civilizata, timp de peste 1.500 de ani. Iar in anul 325, Sinodul I Ecumenic de la Niceea a folosit calendarul iulian pentru a calcula data la care se sarbatoreste Pastele.

Mai tarziu, la Constantinopol, respectiv in anul 1923, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment in care Biserica Ortodoxa s-a separat in doua, cea pe Stil Vechi si cea pe Stil Nou.

Iata de ce se sarbatoreste Craciunul pe rit vechi

In calendarul pe stil vechi (calendarul Iulian), Craciunul este decalat cu 13 zile fata de calendarul oficial. Prin urmare, Craciunul pe rit vechi este sarbatorit in data de 7 ianuarie.

Asadar, pentru rusii lipoveni care traiesc in judetul Suceava, in comunitati din Climauti, comuna Musenita, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forasti, in municipiile Suceava, Falticeni, Radauti si in orasul Gura Humorului, dar si pentru cei care s-au stabilit in Dobrogea, sarbatorile de iarna incep pe 7 ianuarie, cand este Craciunul pe stil vechi.

Cum se sarbatoreste Craciunul pe rit vechi

Comunitatea de sarbi din Arad pastreaza un obicei mostenit de la strabuni, si anume aprinderea badnjak-ului sau a stejarului.

Astfel, potrivit traditiei, in Ajun de Craciun pe rit vechi,  dupa terminarea slujbei, credinciosii se aduna in curtea bisericii si dau foc la un lemn de stejar, deoarece traditia spune ca focul ii purifica pe cei prezenti si le da putere, iar raul de peste an dispare. Si cu cat flacarile care cuprind stejarul sunt mai mari si ies mai multe scantei, cu atat noul an va fi mai bogat. Apoi, dupa ce dau foc lemnului de stejar, oamenii mananca o portie de fasole batuta si se incalzesc cu tuica fiarta.

Mersul la colindat

Abia dupa ce lemnul a ars complet, credinciosii merg la colindat. Iar, dupa ce se intorc de la colindat, membrii familiei se aseaza la masa si cand rasare prima stea pe cer, iau „Cina Sfanta”.

Conform Bibliei, prima stea care a aparut pe cer i-a calauzit pe magi catre locul nasterii lui Iisus.

Masa de Ajun

In numele apostolilor, pe masa din Ajunul Craciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritatile de rusi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sarbi pregatesc cate 12 feluri de mancare, dintre care enumeram:

compotul de prune afumate,

graul fiert cu nuca

sarmale de post cu hribi.

Iar, in ziua de Craciun, cei care sarbatoresc Craciunul pe stil vechi pregatesc diverse preparate traditionale, printre care:

haladet (piftie, reteta speciala),

lapsa (taietei fierti in supa de pui),

vareniki (coltunasi cu branza).

De asemenea:

sub fata de masa de Craciun, oamenii mai pun banii si fan, pe care le tin pana cand se sarbatoreste Boboteaza pe rit vechi, adica pe 19 ianuarie.

gospodinele basarabence pregatesc colaci mici si un preparat traditional, „ajunel”.

Legatura dintre Craciunul pe stil vechi si sarbatoarea de Sfantul Gheorghe

Iar, dupa ce termina de gatit, gospodinele iau preparatele si le leaga cu o ata, alaturi de cateva flori de busuioc, le agata de icoana si le pastreaza pana la sarbatoarea Sf. Gheorghe.

De sarbatoarea Sf. Gheorghe, potrivit traditiei, femeile scot colacii si ajunul si le dau animalelor sa le manance, pentru a fi feriti de ghinion tot anul