Casele de cultura din satele Moldovei incerca din rasputeri sa pastreze cele mai importante valori ale neamului. Si daca unele se mentin pe linia de plutire, altele cedeaza - VIDEO

"- Cultura e clar, fiecare tara trebuie sa aiba cultura, in caz contrar, tara nu exista.

- Cultura inseamna sa fie lume, sa fim impreuna.

- Cultura este o parte din viata mea.

- Cultura unei societati produce bunastare. Sper sa punem cultura in capul mesei."

In Moldova, casele de cultura se impart in trei categorii, cele invizibile, casele care au una sau doua activitati si cele care isi fac meseria constant – adica produc cultura.

Suntem in satul Raculesti, raionul Criuleni. Satul pare a fi inghetat, cu multe case parasite. Mos Petru statea de vorba in drum cu un vecin si nu mai minte cand a participat la un eveniment cultural.

"- Nu stiu, aia mai tineri, noi nu avem.

- La gimnaziu se duc, cand este vreo adunare, ceva."

Locuitorii nici nu prea au timp de teatru sau concerte pentru ca au de lucru, dar si pentru ca nu are cine sa organizeze evenimentele.

Serghei CORETCHI, LUCUITOR AL COMUNEI RACULESTI: “Eu la teatru nu am fost demult, am lucrat la magazin toata viata."

Serghei Coretchi lucreaza acum paznic la casa de cultura. Cladirea este proaspat renovata, insa este inchisa si nu are angajati sau oameni care sa produca evenimente culturale. 

Serghei CORETCHII, LOCUITOR AL COMUNEI RACULESTI: “Satul este... au facut clubul, dar daca lume nu vine, nu dau muzica, poate nu au bani, dar asa.”

Alaturi de scena intr-o camera, am zarit mai multe boxe de odinioara, vechi si prafuite ce i-a trezit amintiri barbatului, de pe vremea cand in sat oamenii se adunau la casa de cultura. 

- “Muzica era aici canta, oamenii erau aici de jur-imprejur.”

- “Venea tineretul in Jerveni, era mars, venea Ustia, uite asa era.
- Ziua la fel erau activitati, iar seara bal, asa il numeam.

- Atmosfera in sat e moarta, tineret nu e, am ramas doar mosnegii."
 Potrivit primarului, in ultimii 5 ani s-au facut investitii de aproape 2 milioane de lei pentru reparatia casei de cultura. 

Liudmila BUZGAN, PRIMAR: "Din 2017, iata tot pachetul de documente s-au investit foarte multi bani.

- 290 de mii de la Biroul de Reintegrare, 700 si ceva de mii de la Primaria Gheroda din Romania si 300 de mii de la Consiliul Raional Criuleni, in rest banii nostri.

- Nu va fi doar pentru evenimente culturale, dar si pentru intalniri, adunari cu cetatenii, invitam si diferiti deputati."

Ultimele evenimente au avut loc aici in urma cu doi ani, fiind vorba espre expozitii si concursuri. Le-am gasit pe hartie, intr-un dosar, in care erau cateva fotografii de la o festivitate de la gimnaziu. In imagini apare ansamblul “Busuioc”, care nu mai activeaza. Am vrut sa aflam ce este specific pentru localitate, daca are o entitate culturala.

Liudmila BUZGAN, PRIMAR:"La Balasesti doamna Victoria se ocupa cu... nu stiu cum se cheama acest mestesug... ea confectioneaza ceasuri.

- In 2020 s-a inceput coronavirus, la Raculesti a activat jumatate de an Centrul de Tineret, dupa doamna a depus cerere de demisie.

- Dar sunt oameni, vad viitor, o persoana pe care o tintesc sa faca ceva pentru sat."

Urmatoarea locatie este Ialoveni, la Casa de Cultura din Vasieni, si ea in plin proces de reparatie, dar si de repetitii. 

Aici activeaza trei colective etno-folclorice, un colectiv de dansuri populare si un colectiv instrumental. El este Ion Darii, tobosar si membru al formatiei “Noi”.

Ion DARII, TOBOSAR: "- Cant de mult, de cand eram copil."

Ion Darii canta impreuna cu sotia sa, Galina. Femeia lucreaza conducator artistic si este profesoara la un artclub, din cadrul Casei de Cultura, unde copiii, picteaza, croseteaza si isi testeaza creativitatea.

Galina DARII, CONDUCATOR ARTISTIC GRUPUL FOLCLORIC “MOSTENITORII”:  “Toate lucrarile sunt expuse pe perete, lucram sambata si duminica, scopul e sa-i atrag ca sa nu stea in fata calculatorului.”

Scopul celor doi soti e sa pastreze traditia in sat si sa o transmita mai departe.

Potrivit directorului casei de cultura, membrii ansamblurilor se tin mai mult pe entuziasm si se implica si la lucrarile de reparatie. Ca sa izoleze fonic camera, tinerii au pregatiti cateva cutii de la oua, pentru ca bani nu sunt. Isi doresc si o sala pentru inregistrari.

Vadim VRABII, DIRECTORUL CASEI DE CULTURA DIN VASIENI: “Asta e solutia la moment, le-am adunat.

- Se finanteaza, dar clar nu ne ajunge, Sunt investitii persoanele, incercam.”

Bunastarea lucratorilor si organizarea evenimentelor culturale - asta e ceea ce conteaza la Vasieni. 

Vadim VRABII, DIRECTORUL CASEI DE CULTURA DIN VASIENI: "Am fost de multe ori luat la rost, de ce nu fac trotuarul, nu vezi ca crapa aici. Bine, dar vine ansamblul sa cante, cu ce iese el in scena, cu cine face repetitii, cine il acompaniaza?"

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV:  “Sala de festivitati a Case de Cultura are o capacitate de 600 de locuri. Ultimul eveniment care a avut loc aici a fost in ajun de Craciun. Lipsuri insa sunt multe, un set performant de lumini sau un aparat de sonorizare profesionist sunt cateva dintre elemenetele care ar face evenimentele de la Vasieni si mai frumoase.”

Casa de Cultura are si un spatiu special pentru Consiliul tinerilor, sunt 13 tineri care organizeaza diferite evenimente pentru comunitate. 

Ecaterina GRIGORAS, PRESEDINTELE CONSILIUL LOCAL VASIENI: "Filme, “Tinerii au talent” etalam talentele din localitate."

Potrivit primarului, localitatea e cunoscuta pentru mestesugarit si olarit. Pentru anul acesta au fost alocate peste 900 de mii de lei pentru cultura.

Sergiu CANDU, PRIMARUL COMUNEI VASIENI:  "In acesti bani intra salariile si cheltuielile pentru edificiu, comunale si sunt planificati bani pentru activitati de cultura. 

- Vasieni e deosebit avem un specific mestesugaresc bine pronuntat, avem un festival raional, “Sarbatoarea Mesterilor Populari”.

- Pe langa asta avem un sir de sarbatori culturale, sarbatorile de iarna, consacrate Zilei Femeii, Ziua Copilului.”

Potrivit Ministrului Culturii, casele de cultura si toate evenimentele sunt finantate din banii autoritatilor publice. Acesta spune ca o solutie pentru a le readuce la viata ar fi infiintarea unei directii, care s-ar ocupa de promovarea culturii in teritoriu. 

Sergiu PRODAN, MINISTRUL CULTURII: "Situatia a foarte dificila nu e doar de APL e starea de spirit a oamenilor. 

- Autoritatile trebuie sa isi puna intrebarea despre ce este localitatea lor, raionul.

- Trebuie sa ne punem intrebarea de ce am fi atractivi pentru Uniunea Europeana.

- Autoritatile locale ar trebui sa inteleaga ca finantarea culturii duce la beneficii, plus valoare, lipsa va duce la pierderi mari."