Cauza Petrenco, o noua condamnare la CtEDO. Republicii Moldova - obligata sa achite peste 67 de mii de euro din bugetul de stat

Plangerea reclamantilor adresata CtEDO

Cauza se refera la retinerea, arestarea si detentia reclamantilor in baza unor acuzatii de tulburari in masa, ca urmare a unei demonstratii pe care acestia au organizat-o in fata sediului Procuraturii Generale in septembrie 2015. Toti reclamantii au fost detinuti timp de patru luni si jumatate in penitenciarul nr. 13 si, aproximativ pentru aceeasi perioada de timp, s-au aflat in arest la domiciliu. In perioada in care acestia se aflau in arest la domiciliu, reclamantii au fost fortati sa poarte bratari electronice, pe care trebuiau sa le incarce la fiecare cinci ore.

Reclamantii s-au plans la CtEDO cu privire la urmatoarele violari ale Conventiei:

Primul reclamant s-a plans cu referire la conditiile detentie in penitenciarul nr. 13. Detentia reclamantului in Penitenciarul nr. 13 a reprezentat un tratament inuman si degradant, incalcandu-se Articolele 3 si 8 din Conventie.

Toti reclamantii se plang, in temeiul articolului 5 § 1 al Conventiei, ca privarea de libertate nu se baza pe o suspiciune rezonabila ca acestia au comis o infractiune si ca detentia acestora a fost arbitrara si ilegala. Ei, de asemenea se plang, in temeiul articolului 5 §§ 3 si 4, ca privarea lor de libertate nu a fost bazata pe motive relevante si suficiente si ca instantele nationale nu si-au motivat suficient hotararile judecatoresti cu privire la aplicarea si prelungirea masurilor preventive.

Toti, cu exceptia primului reclamant, s-au plans in temeiul articolului 11 al Conventiei ca dreptul reclamantilor la intrunire pasnica a fost incalcat prin aplicarea, in calitate de masura preventiva, a interdictiilor de a merge in locuri unde se petrec actiuni de proteste in masa.

Cu exceptia primului si a celui de-al patrulea reclamant, reclamantii se plang, conform articolului 13, ca acestia nu a avut o cale de atac eficienta impotriva incalcarii articolului 11 din Conventie (cu privire la interdictia stabilita de instanta de judecata de a participa la intruniri publice).

Hotararea CtEDO

Art. 5.1, art. 5.3, art. 5.4 – acuzatiile de participare in dezordini in masa nu se bazau pe suspiciuni rezonabile

Curtea a constat ca reclamantii au fost arestati si acuzati de infractiunea de participare la tulburari de masa, infractiune care, conform textului articolului 285 din Codul penal, este descrisa ca fiind implicata in „violenta impotriva persoanelor, pogromuri, incendiere, deteriorarea bunurilor, utilizarea armelor de foc sau a altor obiecte utilizate ca arme si rezistenta violenta sau armata reprezentantilor autoritatilor ”(a se vedea paragraful 22 de din Hotarare).

Dupa examinarea videourilor demonstratiei din 6 septembrie 2015, incluse in dosarul cauzei (a se vedea descrierea detaliata a acestora la paragrafele 7- 10 din Hotarare), Curtea constata ca acuzatiile privind comportamentul violent al reclamantilor sunt total incompatibile cu filmarile continute in acele videouri. Potrivit inregistrarilor video in cauza, a caror autenticitate nu a fost contestata de guvern, intrunirea in general si a reclamantilor in special a fost pasnica pe toata durata acesteia. Este adevarat ca politia a folosit forta pentru a-i impinge pe protestatari departe de intrarea in cladire, dar acestia din urma nu au prezentat nicio rezistenta violenta sau armata si s-au lasat indepartati de intrarea in cladire in 2-3 minute (a se vedea paragrafele 7-8 din Hotarare).

Curtea a constat ca judecatorul Svetlana Balmus de la Curtea de Apel s-a expus in opinia sa separata ca intrunirea a fost pasnica (a se vedea paragraful 16 din Hotarare). De asemenea, Curtea a luat act de constatarea Curtii Supreme de Justitie in Decizia sa din 11 februarie 2020 in sensul ca, la condamnarea reclamantilor, instantele inferioare s-au bazat exclusiv pe prezentarea faptelor prezentate de acuzare si ca nu au acordat atentie probatoriului din cauza penala si probatoriului apararii (a se vedea paragraful 18 din Hotarare).

In astfel de circumstante, Curtea nu poate sa nu constate ca acuzatia de participare la tulburari de masa impotriva reclamantilor nu s-a bazat pe o „suspiciune rezonabila” si, prin urmare, nu poate fi considerata „legala” si este arbitrara in sensul articolului 5 § 1 din Conventie (a se vedea cauza Brega impotriva Moldovei, nr. 52100/08, § 38, 20 aprilie 2010). Prin urmare, a existat o incalcare a articolului 5 § 1 din Conventie.

Art. 11 – Incalcarea libertatii de intruniri. Interdictia ilegala aplicata reclamantilor cu privire la participarea la intrunirile publice

In ceea ce priveste legalitatea ingerintei de mai sus, niciun element din prezenta cauza nu a permis Curtii sa considere ca a existat un temei juridic pentru limitarea dreptului reclamantilor la libertatea de intrunire. Curtea stabileste ca, intr-adevar, articolul 191 din Codul de procedura penala (a se vedea paragraful 23 din Hotarare) nu prevede o astfel de masura procesuala si Guvernul nu a indicat alte dispozitii legale interne care sa permita impunerea unei astfel de masuri unei persoane eliberate si care este in asteptarea procesului. Astfel, Curtea a ajuns la concluzia ca ingerinta in cauza nu era legala in temeiul dreptului intern.

Prejudicii dispuse de a fi incasate

Curtea a dispus ca Guvernul Republicii Moldova sa achite reclamantilor suma totala de 63750 Euro, in calitate de prejudicii morale, pentru violarile comise si suma de 4000 Euro, in calitate de costuri si cheltuieli de reprezentare si asistenta juridica in fata CtEDO.

Comentariile avocatilor Asociatiei Promo-LEX

Potrivit Directorului de Program si avocatului Vadim Vieru, „Aceasta cauza scoate in evidenta probleme sistemice legate de legalitatea si temeinicia aplicarii si prelungirii masurilor preventive de arest, precum si limitarea dreptului la libertatea de intrunire prin aplicarea, in calitate de masura provizorie, a interdictiei de a merge in locuri unde se petrec actiuni de proteste in masa. Curtea constata lipsa banuielii rezonabile cu privire la comiterea infractiunii si aprecierea arbitrara a probelor de catre instanta de judecata, prin reproducerea exclusiva a pozitiei acuzarii”.

Potrivit avocatei Asociatiei Promo-LEX, Nicoleta Hriplivii, „Intr-un stat in care Guvernul limiteaza pluralismul de opinii, libertatea de exprimare sau de intrunire, democratia este in pericol. In acea perioada, societatea a fost martor la degradarea democratiei in Republica Moldova, unde libertatea de exprimare, dreptul la siguranta si libertatea persoanelor, au fost cel mai des incalcate drepturi. Toate hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului indica unde a gresit Statul si aceste incalcari ale drepturilor omului pe viitor nu ar trebui sa se mai repete.”