Comisia Europeană își redistribuie resursele pentru Republica Moldova, după ce ritmul reformelor de la Chișinău a ajuns să depășească viteza cu care oficialii europeni reușesc să le monitorizeze. În timp ce Moldova avansează rapid pe calea aderării la Uniunea Europeană, procesul său rămâne însă legat politic de cel al Ucrainei, blocat din nou de Ungaria. Autoritățile de la Chișinău spun că au un obiectiv ambițios: închiderea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.
Reformele promovate de Republica Moldova în ultimii ani au ajuns să fie implementate într-un ritm atât de rapid, încât Comisia Europeană este nevoită să-și ajusteze propriile resurse pentru a putea ține pasul cu evoluțiile de la Chișinău.
Oficiali europeni au declarat pentru Euronews că departamentul Comisiei responsabil de extindere, deja suprasolicitat de progresele înregistrate simultan de mai multe țări candidate, își redistribuie resursele către statele care avansează cel mai rapid.
Un semnal clar în acest sens a venit și de la comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.
„Rezultatele impresionante ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele necesare pentru aderarea la UE dau roade”, a scris Kos pe X, după o discuție cu noul premier Vasile Tofan.
Oficialul european a precizat că a discutat cu șeful Guvernului despre următorii pași pe care Chișinăul trebuie să-i facă în procesul de aderare.
„Reformele sunt fără precedent”
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, susține că ritmul actual al transformărilor din Republica Moldova este unul fără precedent.
„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent”, a declarat Gherasimov.
Potrivit acesteia, cheia succesului este voința politică, dar și determinarea societății de a profita de ceea ce oficialul a numit „fereastra de oportunitate” oferită de Uniunea Europeană.
Republica Moldova a accelerat reformele necesare aderării după venirea Maiei Sandu la președinție, în 2020, și instalarea unei guvernări proeuropene cu o majoritate parlamentară confortabilă.
Moldova avansează, Ucraina rămâne în centrul disputei
În timp ce Chișinăul încearcă să recupereze cât mai mult din traseul european, procesul de aderare este influențat în continuare de situația Ucrainei.
Cele două țări și-au început împreună parcursul de aderare în 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În decembrie 2023, liderii europeni au decis deschiderea simultană a negocierilor de aderare pentru Moldova și Ucraina.
Problemele au apărut însă în cazul Kievului, al cărui proces a fost blocat timp de doi ani de veto-ul Ungariei, pe fondul disputelor dintre Budapesta și Kiev privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
După o perioadă de deblocare, primul cluster de negocieri pentru Ucraina a fost deschis în iunie, iar al doilea în iulie. De atunci, însă, procesul a încetinit din nou.
„Cuplarea” celor două țări ține Moldova în așteptare
Deși disputele dintre Ucraina și Ungaria sunt strict bilaterale, legarea politică a celor două procese de aderare are efecte și asupra Republicii Moldova.
„Cuplarea” presupune ca evoluțiile în cazul unei țări să fie privite împreună cu cele ale celeilalte. Practica este folosită și pentru a transmite semnale politice și poate simplifica ulterior procedurile de ratificare a tratatelor de aderare.
În cazul Moldovei și Ucrainei, miza este însă una geopolitică. Pentru Kiev, aderarea la UE reprezintă o ancorare strategică în spațiul european și o îndepărtare de sfera de influență a Rusiei.
Pentru Republica Moldova, situația este la fel de sensibilă, în condițiile în care Rusia menține trupe în regiunea transnistreană.
Principalii susținători europeni ai Ucrainei, în special statele baltice, insistă astfel asupra menținerii celor două procese împreună cel puțin în etapa deschiderii clusterelor de negocieri.
După deschiderea tuturor clusterelor, situația s-ar putea schimba
Oficialii europeni estimează că legătura politică dintre cele două procese va fi menținută până la deschiderea tuturor clusterelor de negocieri.
Ulterior, dacă Republica Moldova își păstrează ritmul reformelor, situația s-ar putea schimba rapid. Partea tehnică a procesului de aderare, adică implementarea și verificarea reformelor, poate continua indiferent de blocajele politice care afectează Ucraina, transmite euronews.com.
Chișinăul și-a stabilit deja o țintă ambițioasă.
„Avem un obiectiv ambițios de a fi pregătiți să închidem negocierile până la începutul anului 2028”, a declarat Cristina Gherasimov.
Astfel, în timp ce Bruxelles-ul își ajustează resursele pentru a ține pasul cu reformele moldovenești, Chișinăul încearcă să transforme avantajul tehnic într-un progres politic concret spre aderarea la Uniunea Europeană.
La 14 iulie, Republica Moldova a făcut un nou pas important în procesul de integrare europeană. Țara noastră a deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, etapă care apropie Chișinăul de obiectivul strategic de a deveni stat membru al blocului comunitar.
La 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Republica Moldova – Uniunea Europeană, desfășurată la Luxemburg. Evenimentul a fost marcat de participarea delegației conduse de prim-ministrul Alexandru Munteanu.
Republica Moldova a depus cerere de aderare la UE în 2022, după ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina. Termenul pe care și l-au propus reprezentanții actualei conduceri a țării pentru încheierea negocierilor de aderare este 2028.