Cine sunt, ce averi si ce interese au noii parlamentari din Partidul Democrat, dupa ce Curtea Constitutionala a validat mandatele noilor deputati - anticoruptie.md

Vladimir Plahotniuc: Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, înainte de a ajunge deputat, Vladimir Plahotniuc a detinut functia de presedinte al Consiliului de Administratie al Victoriabank si cea de vicepresedinte al Companiei „Petrom Moldova”.

El a aparut în viata politica a Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Atunci, cu câteva zile înainte de scrutin, lista PDM, unde pe primul loc era Marian Lupu care tocmai plecase de la comunisti, a fost modificata si introduse, pe primele pozitii, cinci nume noi, unul dintre ele fiind Vladimir Plahotniuc.

A detinut mandatul de deputat si, în paralel, functia de vice-presedinte al Parlamentului, în jur de doi ani, apoi a renuntat la functiile din Legislativ, invocând motive personale.

La urmatoarele alegeri, din 2014, Vladimir Plahotniuc a fost ales din nou pe listele PDM, însa peste aproximativ un an a renuntat din nou la mandat. În decembrie 2010 a fost ales vicepresedinte al PDM, în luna decembrie 2016 - presedinte al PDM, iar în martie 2017 – vicepresedinte al Internationalei Socialiste.

Desi este unul dintre cei mai bogati oameni din partid, Vlad Plahotniuc a facut, oficial, doar de doua ori donatii în bugetul partidului – la alegerile parlamentare din 2014, când a donat aproape un milion de lei, si la alegerile locale din 2011, când a facut o donatie de 300 de mii de lei. 

În luna ianuarie 2016 partidul l-a înaintat la functia de prim-ministru, însa candidatura sa a fost respinsa de presedintele de atunci, Nicolae Timofti. 

Vladimir Plahotniuc a fost controlat de Comisia Nationala de Integritate o singura data – în anul 2013, dupa ce îsi depusese deja mandatul de deputat, dar înca era pasibil controlului.

CNI a pornit verificarile dupa aparitia a doua articole în presa: unul în ziarulnational.md, în care se spunea ca Vladimir Plahotniuc ar detine, indirect, mai multe companii, dar care nu apar în declaratia sa de avere, si al doilea pe portalul Anticoruptie.md, în care se vorbea despre blocul în care locuieste Vladimir Plahotniuc si familia sa, dar si despre câteva firme, care ar avea legatura cu politicianul.

La 26 decembrie 2013 însa CNI a clasat cazul, „în legatura cu lipsa încalcarii regimului juridic al declararii veniturilor si proprietatii”.

În septembrie 2014 un deputat comunist, dar si RISE Moldova au publicat fotografii în care aparea Vladimir Plahotniuc împreuna cu mai multe persoane din anturajul sau, la poarta unei case din orasul Scez din Franta.

Deputatul sustinea ca Plahotniuc nu a declarat acea casa/vila de pe malul lacului Geneva, înregistrata pe numele sotiei, pe vremea când era parlamentar. El a depus o sesizare la Comisia Nationala de Integritate sa porneasca un control, prezentând si copiile unor acte care ar fi probat apartenenta imobilului familiei lui Plahotniuc.

Peste câteva zile, CNI a anuntat ca nu porneste un control, întrucât nu a primit ca anexa la plângere originalele documentelor, ci doar copiile.

În septembrie 2018 RISE Moldova a scris ca familia lui Vladimir Plahotniuc detine, direct sau prin intermediul unor firme, doua vile pe malul lacului Leman, una pe malul elvetian al lacului si alta pe malul francez. Prima a fost cumparata în anul 2012, iar a doua – înca în 2008.

Cea de a doua proprietate este aceeasi despre care semnalase deputatul comunist în anul 2014. O alta proprietate din Franta, detinuta de o firma al carei beneficiar este familia liderului PDM, este o cabana în muntii Alpi, localitatea Les Houches.

Proprietatea a fost cumparata în anul 2012. Ultima proprietate decoperita de RISE este o casa în Bucuresti. Nici una dintre proprietatile detinute peste hotare nu apare în declaratiile de avere depuse în ultimii ani de Vladimir Plahotniuc în calitate de deputat.

Liderul PDM nu a comentat constatarile RISE nici la solicitarea autorilor investigatiei, nici dupa aparitia acesteia. În luna noiembrie 2018, Procuratura Anticoruptie, dupa ce a fost sesizata de presedinta PAS, Maia Sandu, a raspuns ca a refuzat sa porneasca o cauza penala în care ar investiga legalitatea detinerii de catre Vladimir Plahotniuc a proprietatilor de peste hotare.

Un studiu realizat în anul 2017 de patru organizatii ale societatii civile – Transparency International, Centrul de Resurse Juridice, IDIS Viitorul si Centrul ADEPT –, intitulat „Capturarea statului – cazul Republicii Moldova”, arata ca, de când a aparut în politica, Vlad Plahotniuc si partidul sau si-au subordonat toate institutiile statului, care nu mai sunt independente.

„Începând cu 2009, Partidul Democrat din Moldova (PDM) dirijat initial din umbra, iar apoi si oficial de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, si-a impus interesele în acordurile de cartel încheiate între membrii coalitiei de guvernare.”

Mai multe detalii despre interesele si conexiunile din Orientul Mijlociu ale lui Vladimir Plahotniuc, cititi într-un articol amplu realizat de reporterii Centrului de Investigatii Jurnalistice.

Desi oficial, potrivit declaratiei de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politicianul nu a avut salariu, acesta a înregistrat încasari de ordinul milioanelor: dividende de 4.550.200 de euro, 11.597.400 de lei si 347.500 de dolari de la compania Vangurad International LTD; 4,1 milioane de lei din returul capitalului social al companiei Prime Management SRL; peste 500 de euro si 1.800 de dolari dobânda bancara; aproape un milion din vânzarea unor automobile; 15.000 de dolari si 46.500 de franci elvetieni – retur servicii juridice.

Plahotniuc a mai trecut pe hârtie un apartament de 234,8 metri patrati, cu o valoare cadastrala de 1,5 milioane de lei, un spatiu comercial de 300 de metri patrati, a carui valoare nu o indica, doua garaje, precum si o constructie cu suprafata de 134,6 metri patrati, evaluata la peste un milion de lei.

În garajele presedintelui democratilor sunt parcate patru Mercedesuri, achizitionate între 2010 si 2018, care valoreaza în total 4,8 milioane de lei. Tot în actul prezentat de Plahotniuc la CEC este indicat ca acesta mai are în proprietate seturi de mobila, echipament sportiv si echipament TV si video cu o valoare totala de 370.000 de dolari si 313.300 de euro.

În banca liderul PD pastreaza circa 172.000 de lei, 713.000 de dolari si 524.000 de euro.

Pavel Filip a fost propus la functia de premier ex-presedintelui Nicolae Timofti dupa ce au esuat cu candidatura lui Vlad Plahotniuc. În aceeasi zi a fost desemnat. Guvernul Filip a fost învestit în dupa-amiaza zilei de 20 ianuarie, în cadrul unei sedinte speciale a Parlamentului.

Cabinetul de ministri a primit votul a 57 de deputati din 68 prezenti la sedinta, care a durat circa 30 de minute, fara audierea programului de guvernare si dezbaterea acestuia, pe fundalul protestelor din strada, dar si a disensiunilor dintre deputatii socialisti, care au blocat tribuna Legislativului, si câtiva democrati care au rupt pancartele celor din fractiunea PSRM. 

Juramântul a fost depus o zi mai târziu, aproape de miezul noptii. Evenimentul a fost unul secretizat, având loc departe de ochii presei.

Pavel Filip a ajuns în fotoliul de ministru al Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor în 2011. Este fost director al Fabricii „Bucuria”, în fruntea careia a fost din 2001 pâna în 2008. Pâna atunci, timp de zece ani, a ocupat mai multe functii în aceeasi întreprindere. Ulterior, în 2008, a preluat conducerea întreprinderii Tutun-CTC, pâna când a fost numit ministru. 

Numele lui Pavel Filip a figurat anterior în câteva anchete ale Centrului de Investigatii Jurnalistice în care am scos la iveala ca familia demnitarului detine mai multe firme, dar si faptul ca ministrul arendeaza padure în zona Danceni-Sociteni. Ziarul de Garda a scris despre casa de lux în care premierul locuieste în prezent, imobil înregistrat pe numele unuia dintre cei doi fii ai sai.

Anterior, Filip a ajuns în vizorul CNI dupa ce Ziarul National a scris ca Pavel Filip a scos la mezat o casa din Chisinau, trecuta pe numele sotiei sale, la pretul de 179.000 de euro. Asta desi în declaratiile pentru 2012 si 2013 oficialul a indicat ca valoarea cadastrala a locuintei este de circa 943 de mii de lei (aproximativ 50 de mii de euro). Comisia a clasat cauza, constatând ca oficialul nu a încalcat legea. Potrivit declaratiei pe venit, casa a fost vânduta în anul 2014 pentru o suma de trei milioane de lei. 

Potrivit declaratiei de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politicianul a avut venituri de un milion de lei din salariul sau de premier si cel al sotiei. El mai raporteaza opt terenuri extravilane si doua intravilane, o constructie si doua case de locuit, una de 54 de metri patrati si alta de 316 metri patrati, evaluata la 2,8 milioane de lei. Toate bunurile imobile sunt în posesie si folosinta. Din 2007 premierul are în proprietate un BMW X5, evaluat la 400 de mii de lei. 

Dumitru Diacov este unul dintre cei mai longevivi politicieni din Moldova, aflându-se pe prima scena a politicii moldovenesti de 24 de ani. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în 1993, dupa ce Republica Moldova a devenit stat independent, Dumitru Diacov a fost pentru o scurta perioada sef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federatia Rusa.

În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepresedinte al Parlamentului.

În 1997 Diacov a creat „Miscarea pentru o Moldova Democratica si Prospera” (MpMDP) în baza careia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldova Democratica si Prospera”, condus tot de Dumitru Diacov.

În urma acestor alegeri, Dumitru Diacov a ajuns din nou deputat, fiind ales si presedinte al Legislativului, functie pe care a detinut-o pâna la alegerile parlamentare anticipate din 2001, în urma carora Diacov si-a pierdut mandatul de legislator. În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizata în partidul Democrat din Moldova (PDM), presedinte fiind reales Dumitru Diacov.

Dupa o pauza de patru ani, în 2005, Dumitru Diacov devine din nou deputat. De aceasta data pe listele Blocului electoral „Moldova Democrata”, din care facea parte si PDM.

La alegerile din 5 aprilie 2009 formatiunea sa nu a obtinut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov îi cedeaza lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comunisti, functia de presedinte al partidului si, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, ajunge pentru a patra oara deputat.

La fel, a ocupat un fotoliu de deputat si dupa alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Diacov si-a pastrat mandatul de ales al poporului si dupa ultimul scrutin parlamentar care a avut loc în Republica Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este presedinte de onoare al PDM si vicepresedintele fractiunii PDM din Parlament.

Ziarul de Garda a scris în mai multe rânduri si despre averea imobiliara si afacerile celor doua fiice ale familiei Diacov. Una dintre ele a luat în arenda pentru o perioada de 29 de ani cladirea monumentului de arhitectura „Conacul urban al lui A. D. Inglezi”, de pe str. M. Eminescu din centrul Capitalei, care anterior se afla în gestiunea Teatrului Republican „Luceafarul”.

Surorile au reusit sa privatizeze si niste constructii anexe conacului, cu tot cu terenul aferent. Aici, conform unui proiect avizat de catre Consiliul National al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, ar urma sa fie construita o parcare multietajata.

Si fostul sediu al PDM din str. Tighina apartine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari si imobilul de 474 de metri patrati din centrul Chisinaului i-au fost donate acesteia de catre parintii sai, în iunie 2011. Potrivit ultimei estimari, din iunie 2009, valoarea cadastrala a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, în timp ce valoarea cladirii nu este indicata.

Conform declaratiei de avere si interese pentru ultimii doi ani, Diacov a câstigat în 2017-2018, venituri în marime de 763 de mii de lei, 4.500 de euro si 287 de mii de ruble din salariu, indemnizatie, pensii, dobânzi, darea în chirie a unui spatiu si a unui apartament.

Totodata, Diacov a declarat un teren intravilan, un apartament primit mostenire, o casa de locuit de 106,1 metri patrati cu un garaj, obtinute prin donatie în 2005. Democratul are în proprietate un BMW, al carui pret nu-l indica, si din 2010 conduce prin mandat un Mercedes. La banca Diacov pastreaza peste jumatate de milion de lei.

Oleg Sîrbu este deputat în parlamentul Republicii Moldova. Doar anul trecut acesta a achizitionat câteva zeci de terenuri pe lânga cele 400 pe care le detinea.

De când este deputat, firmele lui Sîrbu au obtinut sute de contracte cu institutiile statului. Oleg Sîrbu este membru al Partidului Democrat din anul 2007, iar din martie 2015 detine functia de presedinte al Organizatiei teritoriale Edinet a PDM. Primul mandat de deputat l-a obtinut în 2009, continuând sa se afle în aceasta postura si între 2011-2014. Pâna a accede în Parlament a ocupat mai multe pozitii de conducere în sectorul privat.

În ianuarie 2016, portalul Anticoruptie.md a scris ca doua dintre cele noua firme pe care le detine deputatul au fost furnizoare constante de produse alimentare si combustibil pentru trei internate psihoneurologice din nordul tarii, toate fiind gestionate de Ministerul Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale, care a fost condus, în anii 2013-2015, de un reprezentant PDM din care face parte si Oleg Sîrbu.

În luna martie 2018, Ziarul de Garda scria ca Oleg Sîrbu face acte de caritate politica folosind ajutoare umanitare oferite gratuit de o fundatie din Olanda pentru copiii din R. Moldova. Ziarul de Garda a scris despre donatia facuta gradinitei din s. Hancauti, raionul Edinet, cu trimitere la o postare a deputatului din 26 februarie, în care apar fotografii cum alesul poporului si colegii sai cara cutii cu daruri pentru copiii din sat.

Pachetele umanitare au ajuns în R. Moldova la început de 2018, fiind oferite de Fundatia olandeza „Edukans” unei alte fundatii din R. Moldova – Misiunea „Micul Samaritean”. Mai multe detalii despre „pacatele” lui Oleg Sîrbu, cititi într-un articol amplu realizat de reporterii Centrului de Investigatii Jurnalistice.

CITESTE MAI DEPARTE PE ANTICORUPTIE.MD.