In anii 2020-2022, Guvernul planifica sa obtina o finantarea externa bruta de circa 24 miliarde lei, in timp ce finantarea externa neta va constitui aproape 19 miliarde lei sau circa un miliard de euro, scrie Mold-street.com
Conform prognozelor Ministerului Finantelor incluse Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” se estimeaza ca in 2020 finantarea externa neta va ajunge la 2,8% din PIB, ca in 2021 sa scada la 2,7%, iar in 2022 - la 2,1% din PIB.
Crestere semnificativa a datoriei de stat
Volumul planificat de finantare externa pentru anul 2020 a noului guvern este cu circa 40% mai mare decat estima Guvernul Filip in Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021). Pentru anul 2021 cresterea este chiar cu circa 69%.
Sursa: Proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”
Chiar si cu aceasta crestere semnificativa autoritatile estimeaza ca soldul datoriei de stat nu va depasi 30,2% din PIB (circa 82 miliarde de lei in anul 2022, in timp ce la finele lunii octombrie 2019 era de 52,6 miliarde lei), mentinand aproximativ aceeasi structura conform resedintei creditorilor (datorie interna vs datorie externa).
Totodata, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat pe termen mediu vor atinge in mediu 0,8% din PIB ramanand la acelasi nivel comparativ cu anul 2018.
Este adevarat ca noile estimari ale Ministerului Finantelor arata ca finantarea interna neta va fi ceva mai mica decat se estima anterior.
Cine vor fi principalii sponsori
Structura pe creditori a intrarilor de surse de finantare externa prognozate releva ca cei mai importanti creditori pentru perioada 2020-2022 vor fi:
1) Grupul Bancii Mondiale - 28,3%;
2) Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - 22,6%;
3) Banca Europeana de Investitii - 20,2%;
4) Guvemul Federatiei Ruse - 13,9%;
5) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - 5,7%;
6) Comisia Europeana - 3,8%;
7) Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus - 2,7%;
8) Fondul International pentru Dezvoltare Agricola - 1,9%;
9) Fondul Monetar International - 0,9%.
Astfel putem constata ca in comparatie cu prognoza pentru anii 2019-2021, dispare Guvernul Chinei din randul celor mai importanti creditori, care urma sa acorde cateva miliarde de lei credite tarii noastre.
Locul Chinei a fost luat de Federatia Rusa, de unde este planificata contractarea unui imprumut de circa jumatate de miliard de dolari. Banii insa vor veni treptat, pentru perioada 2020-2022 fiind preconizata intrarea a mai putin de 200 de milioane de dolari.
Eurobond de 500 milioane de dolari de pe piata internationala
O alta noutate este faptul ca Guvernul ia in calcul si "solutia accesarii pietei financiare internatonale si emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani in anul 2021, in suma totala de 500 milioane de dolari".
Potrivit Ministerului Finantelor "scopul este de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investitionala dar si pentru a acoperi insuficienta de resurse exteme care a fost prognozata pentru anul 2021 si 2022, 1,0% din PIB si 0,6% din PIB respectiv".
O astfel de solutie pentru finantarea proiectelor de infrastructura fost salutata de unii experti, care considera ca ar putea fi benefica, dar au atras atentia si asupra riscurilor pentru tara.
"Cred ca o potentiala emisiune pe piete financiare ar fi de succes, intrebarea este daca noi ca stat avem capacitatea de a gestiona asa proiecte mari", sustinea intr-o postare pe Facebook, analistul financiar Dumitru Vicol.