Un capitol aparte dedicat Grupului Sor, altul care vorbeste despre fluxurile de fonduri de la cele trei banci moldovenesti falimentate si pagini intregi despre folosirea conturilor bancare rusesti in jaful din 2014. Detaliile se contin in cele peste 150 de pagini ale raportului Kroll 2, publicat astazi.
Raportul debuteaza cu un alineat in care se vorbeste despre caracterul confidential al datelor si se mentioneaza ca informatiile nu trebuie tratate ca o recomandare sau luate drept o opinie a companiei Kroll, cu atat mai mult judecate in contextul anumitor circumstante. Documentul are 154 de pagini si e impartit in 13 capitole. Dupa introducere si glosarul de definitii, cateva pagini sunt dedicate Grupului Sor, din care ar face parte 77 de companii moldovenesti. Acelasi grup era mentionat si in primul raport, facut public acum patru ani de Andrian Candu si atunci fostul primar de Orhei spunea ca firma nu a facut decat sa caute un tap ispasitor in toata aceasta schema, facand referire la numele lui. In consedinta, Sor a dat in judecata Kroll. La ce etapa se afla procesul, nu se stie.
Ilan SOR, LIDERUL PARTIDULUI “SOR”: ”Cum decurge procesul de judecata la Londra, acolo unde ati atacat in instanta compania Kroll? - Haideti sa nu vorbim despre asta. Azi e sarbatoare, Ziua Victoriei. Ma puteti intreba orice altceva, numai nu asta.”
Al patrulea capitol este dedicat imprumuturilor aprobate de BEM si care era procedura de acordare a creditelor. Acolo se stipuleaza ca o buna parte din documentele ce vizau creditele respective au fost distruse in mod suspect intr-un incendiu de la sfarsitul lui noiembrie 2014, caz care nu a fost relatat in presa, asa ca anchetatorii Kroll s-ar fi bazat pe studierea actelor salvate in format electronic pentru a clarifica modul in care s-a permis acordarea de imprumuturi atat de mari intr-o perioada atat de scurta. Documentele ar fi demonstrat ca angajatiii BEM ar fi fost informati verbal de conducerea BEM, a carei presedinte era atunci Ilan Sor, pentru a face posibile tranzactiile si pregateau toate foile necesare, care apoi erau semnate de administratie.
La 26 decembrie 2017, Pavel Filip spunea ca: “90 la suta din acesti oameni sunt absolut onesti care pur si simplu au fost in acest circuit, de aceea nu pot fi facute publice aceste nume.“
Urmatoarele capitole vorbesc despre fluxurile de fonduri intre cele trei banci moldovenesti, despre mecanismul de spalare de bani, despre implicarile conturilor inregistrate in bancile rusesti si despre destinatiile mijloacelor. Raportul se incheie cu o lista de tabele in care sunt aratate cum functionau schemele. Printre ele se vorbeste despre legatura dintre depozitele din bancile rusesti si creditele de la BEM acordate Grupului Shor. Astazi, reprezentantii Procuraturii Anticoruptie au vorbit despre ce s-a reusit sa se recupereze din banii furati.
Adriana BETISOR, SEFA-ADJUNCTA A PROCURATURII ANTICORUPTIE: “Avem doua miliarde 276 de milioane, bani recuperati. O parte sunt activele bancilor comerciale si o parte sun banii care au intrat in conturi.. ca urmare fie a sentintilor de condamnare, fie in ordine separata civila.“
Totodata, sunt aplicate sechestre pe bunuri in valoare de 2,5 miliarde de lei, mentioneaza Betisor. Despre furtul unui miliard de dolari din bancile Unibank, Banca Sociala si Banca de Economii, numit si jaful secolului, s-a aflat dupa alegerile parlamentare din 2014. Imediat, Guvernul a acoperit gaura cu credite luate de la Banca Nationala, pe care acum le intoarce din buget, adica din taxele platite de cetateni. Cele 3 banci au falimentat si au fost lichidate, iar proprietatile lor sunt vandute. Primul raport Kroll, publicat de presedintele parlamentului, Andrian Candu, arata ca o buna parte din banii furati au fost spalati prin firmele lui Ilan Shor, care, intre timp, a ajuns deputat, dar a fugit din tara, dupa ce democratii au trecut in opozitie. Alte sentinte in dosarul miliardului furat nu au fost pronuntate, desi au trecut 5 ani de la frauda.
Documentul integral: