Contributia diasporei la formarea parlamentului: De la un mandat in 2005 la 15 mandate in 2021, analiza

Expertul, care a analizat ultimele 10 scrutine electorale ale Republicii Moldova, a spus ca de la alegerile parlamentare din 2014 si pana la cele anticipate din iulie 2021, numarul alegatorilor in Republica Moldova crescut cu aproape 80 de mii, in timp ce populatia tarii a scazut. Numarul de alegatori care se aflau pe loc in Republica Moldova in 2014 era de 2 milioane 246 de mii. In prezent, acestia sunt cu peste 200 de mii mai putin, circa 2 milioane 38 de mii de alegatori. „Intr-adevar, numarul de alegatori din tara a scazut, in schimb a crescut numarul de cetateni din Republica Moldova cu drept de vot care sunt peste hotare. In prezent, noi avem estimativ 3 milioane 156 de mii de alegatori, cetateni ai Republicii Moldova care au dreptul de a merge la vot”, a spus expertul.

In prezent, afirma analistul, sunt 840 de mii cetateni moldoveni, cu drept de vot, care se afla peste hotare. Numarul acestora a crescut semnificativ in ultimii cinci ani, cand a fost inregistrat si cel mai mare val de migratie din istoria tarii. In ultimii trei ani au plecat aproape 100 de mii de oameni. In 2014 erau 611 mii de moldoveni cu drept de vot  peste hotare, acum sunt in jur de 840 de mii. „Acesti oameni au dreptul la vot si ei au devenit foarte activi. Daca ii adaugam la cele 2 milioane si 38 de mii care sunt pe loc in tara, ne apropiem de 3 milioane de oameni populatia Republicii Moldova. Mai avem in stanga Nistrului circa 280 de mii de cetateni moldoveni, si numarul lor, la fel, creste in fiecare an. Din acest motiv, avem cetatenii in Republicii Moldova, avem cetatenii din diaspora si avem cetatenii in stanga Nistrului, care au dreptul de a vota. In total, Republica Moldova are 3 milioane 156 de mii de alegatori”, a afirmat analistul.  

Potrivit economistului, numarul de alegatori care se afla pe teritoriul Republicii Moldova scade constant. Daca in 2010 erau 2 milioane 335 de mii, pana in 2014 acestia au scazut cu 88 de mii,  pana in 2019 – cu inca 179 de mii, iar in 2020 – cu inca 30 de mii.

Vorbind despre structura votantilor care se afla in tara, de la ultimele alegeri parlamentare care au avut loc in 2019 si pana la aceste alegeri, Veaceslav Ionita a mentionat ca absolut la toate grupele de varsta numarul de alegatori a scazut. Cel mai mult a scazut numarul de alegatori de pe categoria de varsta 18-25 de ani. Scaderea lor este conditionata de doi factori: numarul tot mai mic de copii care intra in varsta de votare si migratia tinerilor. La toate varstele inregistram scaderea numarului de alegatori, cu exceptia varstei de 56-70 de ani. Cresterea nu este legata de faptul ca nu a fost afectata de migratiune, dar pur si simplu vin grupurile mari de tineri care trec de varsta 41-55 de ani in categoria de varsta 56-70 de ani, iar migratia la aceasta categorie de varsta este ceva mai redusa, din acest motiv este o usoara crestere.

Referind-u-se la cum au votat cetatenii Republicii Moldova la 11 iulie, expertul a declarat ca prezenta la vot a fost de 1 milion 478 de mii de alegatori. Aproape ca a fost batut recordul istoric minim. Am inregistrat o prezenta mai redusa doar in primul tur al alegerilor prezidentiale din 2020. Cea mai mica prezenta a venit din tarii. Am avut un milion 237 de mii de alegatori, cu 150 de mii mai putin fata de parlamentarele precedente. Putem afirma ca diaspora este cea care a salvat situatia. Cetatenii din interiorul tarii voteaza, de obicei, mai activ la parlamentare si mai pasiv la prezidentiale. Diaspora, de regula, voteaza la prezidentiale mai activ, la parlamentare mai slab. Insa de data aceasta nu a fost intocmai asa. Diaspora a avut cea mai inalta prezenta fata de toate scrutinele parlamentare precedente, doar la alegerile parlamentare din 2020, turul II au avut o prezenta mai ridicata, iar cei din stanga Nistrului au avut acelasi comportament, numarul lor nu s-a schimbat fata de alte alegeri.

Veaceslav Ionita a mai afirmat ca la aceste alegeri parlamentare am avut o rata de participare de 60,7% a cetatenilor care in prezent se afla pe teritoriul tarii si ca aceasta este cea mai slaba rata din istoria tarii, cu exceptia primul tur al alegerilor prezidentiale din 2020. „Noi am crezut ca de data aceasta activismul politic va fi ceva mai ridicat, insa cetatenii Republicii Moldova au dat dovada de pasivitate. Noi banuim ca cei care au stat acasa a fost electoratul de stanga. De regula, electoratul de stanga era ceva mai mobilizat, cel de dreapta statea acasa. De data aceasta am avut o mobilizare mai puternica a electoratului de dreapta si o pasivitate a electoratului de stanga”, a afirmat Veaceslav Ionita.

Analizand comportamentul diasporei, economistul a mentionat ca cetatenii de peste hotare au avut o prezenta fara precedent din istoria alegerilor parlamentare, 212 mii de votanti. Fiecare al patrulea cetatean care s-a aflat peste hotare a mers la votare. Precedentul record la alegerile parlamentare a fost stabilit  in 2014, de 73 de mii de votanti. Ponderea diasporei, in voturile exprimate, de data aceasta a fost cel mai mare  din istoria tarii, cu exceptia prezidentialelor din 2020. In 2019, 5% din toate voturile au fost date de catre diaspora, care a decis soarta a 5 mandate de deputati. De data aceasta, 14,4% dintre voturi au fost date de catre diaspora, ceea ce inseamna ca diaspora a decis soarta a aproape 15 mandate de deputat.

Comentand votul cetatenilor din stanga Nistrului, analistul economic a precizat ca acestia sunt cetateni ai Republicii Moldova. Cel putin 4-5 mii dintre ei se declara parte a Republicii Moldova, merg singuri la alegeri si, de regula, acorda un vot de dreapta, pro-european. Restul, care participa la votare, sunt incurajati de catre anumite forte politice. Cei mai multi participanti din stanga Nistrului la alegerile parlamentare au fost inregistrati in 2019, 33 de mii de alegatori. In general, acest numar de participanti oscileaza in jur de 30 de mii. „Acesti cetateni au venit la ultimele alegeri intr-o proportie tipica pentru alegerile parlamentare. Contributia lor de 2% nu este una catastrofala pentru ca sa fie mari discutii, tinand cont de faptul ca sunt si ei cetateni ai Republicii Moldova”, a comentat analistul.  

Explicand situatia cu buletinele nevalabile, expertul a declarat ca un record absolut al acestui tip de buletine a fost in 1994, cand 5% dintre cetatenii care au mers la vot au stricat buletinele. Un alt record a fost in 2014 – 3%. La aceste alegeri, spune expertul, a fost cel mai mic numar de buletine declarate nevalabile si ca statistica arata ca atunci cand castiga dreapta, de regula, numarul de buletine nevalabile este cu mult mai mic.

Despre rata de participare pe grupe de varsta, Veaceslav Ionita spune ca in tara, cea mai mare rata de participare, o au persoanele mai sus de 56 de ani. 3 din 4 persoane in varsta merg la sectiile de vot. Cat priveste tinerii, rata lor este de 44%. Intotdeauna, mai slaba. Explicatia expertului este ca persoanele invarsta sunt dependente de stat, deoarece le acorda pensie si ei merg la vot pentru ca viata lor este determinata de ce va face statul. Insa tinerii, voteaza solidarizandu-se, iar mobilizarea este scazuta pentru ca statul nu ii poate ajuta cu nimic si daca ceva anume nu le place, usor pleaca din tara. „In diaspora, situatia este diametral opusa. Cei de la 56 de ani in sus au o prezenta buna, cei de la 70 de ani nu vin practic deloc la votare. Cat priveste tinerii, acestia, peste hotare, au un grad e mobilizare foarte mare, merg sa voteze cu speranta ca in tara lucrurile se vor schimba. Cel in varsta, care se afla peste hotare, el stie ca acasa nu se mai intoarce si nu mai are nici o treaba cu Republica Moldova”, a conchis Veaceslav Ionita.