Luni este Craciunul pentru ortodcsii de rit vechi.
Duminica seara în Ajun, sârbii din Banat au ars badniacul, adica un trunchi de stejar, o traditie ce simbolizeaza lemnul care l-a încalzit pe Iisus Hristos atunci când s-a nascut.
Si în Arad zeci de credinciosi au facut un foc mare în curtea bisericii sârbesti din oras pentru ca, spun ei, cu cât flacarile se ridica mai mult spre cer, cu atât anul va fi mai bun.
Sârbii din Timisoara au sarbatorit ajunul Craciunului pe stil vechi prin arderea unui trunchi de stejar în curtile bisericilor.
″În fiecare casa cel mai batrân din familie merge si aduce din padure, i se spune badniac, adica ajunul, si cel mai tânar, barbat, daca nu este barbat, atunci cea mai în vârsta femeie.”
Obiceiul are si un simbolism aparte.
“Reprezinta focul pe care l-au facut în pestera sa îl încalzeasca pe micul Isus dupa ce s-a nascut. Noi speram ca scânteile sa ne aduca un an roditor!”
“Reprezinta si Sfânta Treime pentru ca, teoretic vorbind, acesta trebuie taiat din trei lovituri.”
Marcov Marincov, vicar: “Acest foc al Badniacului care simbolizeaza în primul rând focul din pestera în care s-a nascut domnul nostru Iisus Hristos si focul credintei noastre, asa sa încalzeasca pe toti cei cu inima curata si sa îi îndrepte spre lucrurile care ne unesc si nu spre lucruri care ne despart.”
Cei mai fericiti au fost copiii pentru ca Mos Craciun a venit pentru a doua oara în numai doua saptamâni.
Si în Arad credinciosii s-au adunat în curtea bisericii sa faca focul care se zice ca alunga tot raul din anul care a trecut.
Dupa slujba, credinciosii au fost serviti cu bucate traditionale. De Craciunul sârbesc, gospodinele pregatesc sarmale, friptura de porc, dar si mâncare traditionala sârbeasca.
Diferenta de 13 zile dintre sarbatorile ortodoxiei a aparut când mai multe popoare au refuzat sa adopte calendarul Gregorian si nu au trecut la cel nou.