Patru presedinti s-au perindat la Casa Alba in cei 20 de ani de cand trupele americane si aliatii NATO au descins in Afganistan intr-un razboi impotriva terorismului lansat ca urmare a atentatelor de la 11 septembrie 2001. Tragedia americana de atunci descrisa poate cel mai bine in celebra fotografie Associated Press ”The falling man” care surprinde un barbat aruncandu-se de pe World Trade Center din New York City, cuprins de flacari in urma atacului sinucigas Al Qaeda, a primit acum un fel de replica- imaginile dramatice ale afganilor agatati de fuzelajul aeronavelor americane decoland de pe aeroportul din Kabul spre lumea libera.
In cele doua decenii de la invazia trupelor americane in Afganistan, venite pe urmele Al Qaeda, conflictul militar a fost marcat de conditiile din teren dar si de diverse valori si interese ale SUA. Un istoric si un expert in probleme de securitate nationala vorbesc pentru BBC despre modul in care va fi consemnat acest razboi in manualele de istorie.
Promovarea democratiei
In perioada 2001-2009, administratia republicanului George W. Bush a vorbit despre construirea unei natiuni si promovarea democratiei in Orientul Mijlociu, astfel incat tarile din regiune sa nu mai fie motoare ale urii si terorii.
Aceasta a ramas viziunea Americii dupa Razboiul Rece, comenteaza Barbara Perry, istoric. SUA au insistat ca acele state unde nu exista modelul de democratie occidental pot fi terenuri fertile pentru terorism. Bush a invocat adesea ”ideologia” bazata pe libertate in opozitie totala cu cea a talibanilor ”criminali”.
Expertul in probleme de securitate nationala Carrie A. Lee vorbeste despre faptul ca ulterior administratia americana condusa de Bush s-a trezit dintr-o data cu o alta ”axa raului” – Coreea de Nord, Siria, Irak si Iran, ceea ce a distras atentia de la actiunea militara din Afganistan.
Istoricul citat de BBC mai spune ca Bush sustine in continuare ca decizia de a invada si Afganistanul si Irakul a fost corecta si asta pentru ca rareori fostii presedinti admit ca au facut foarte multe greseli.
Perioada 2009-2017: Obama si noile asteptari
In schimb, presedintele democrat Barack Obama a vorbit de la inceput despre faptul ca scopul trupelor americane este stric acela de a distruge Al Qaeda.
”Scopul nostru este acela de a distruge al Qaeda si vom face exact asta”, declara presedintele american, despre care istoricul citat de BBC spune ca a avut de la bun inceput o abordare mult mai realista si a evaluat mult mai bine capacitatile trupelor americane.
”Afganii sunt responsabili de securitatea natiunii lor. Noi construim un parteneriat intre doua state suverane, un viitor in care razboiul ia sfarsit si incepe un nou capitol”, declara Obama.
Tot Obama era cel care anunta in 2011 ca trupele speciale americane l-au ucis pe liderul Al Qaeda Osama bin Laden. Este si momentul care marcheaza definitiv noua viziunea SUA cu privire la razboiul din Afganistan.
Perioada 2017-2021 si negocierile cu talibanii
Obama a fost urmat de republicanul Donald Trump, cel care a negociat cu talibanii retragerea trupelor din Afganistan, ce avea sa fie pusa in practica de catre succesorul sau democratul Joe Biden.
”Suntem un partener si un prieten, dar nu le vom dicta afganilor cum sa traiasca sau cum sa isi guverneze societatea lor complexa” declarat Donald Trump.
Expertii invoca lipsa totala de experienta a lui Trump si spun ca singura sa viziunea asupra Afgansitanului a fost retragerea rapida din zona, motiv pentru care s-a asezat la masa negocierilor cu talibanii, demarand discutiile pentru un asa-zis ”acord de pace”.
In 2020, Trump anunta ”succesul” negocierilor cu talibanii. Expertii consultati de BBC mai spun ca Trump a jucat o carte de politica interna atunci cand a batut palma cu talibanii.
Concret, a fost sub presiunea interna pentru a scoate trupele americane din Afganistan inainte de incheierea mandatului.
In aceste negocieri, drepturile omului- odinioara esentiale pentru politica externa a SUA- nu au mai contat.
”Noi nu construim din nou natiuni, noi ucidem teroristi”, declara Trump.
2021 –Biden si retragerea haotica
Venit la Casa Alba, Biden (al carui fiu Beau Biden a luptat in razboiul din Irak pentru ca apoi sa moara in urma unei tumori la creier) este cel care a insistat asupra accelerarii retragerii din Afganistan, spunand ca razboiul si-ar fi atins scopul-acela de a distruge gruparea terorista.
Intrebat daca se simte responsabil in legatura cu drepturile omului si, in special ale femeilor, din Afganistan, Biden raspundea intr-un interviu cu un ”Nu” categoric. ”Sunt presedintele SUA, singura mea responsabilitate este fata de cetatenii americani”.
Analiza partii americane era ca ”nu putem sa construim o republica democratica in Afganistan, intr-un stat dominat de diferite culturi, vechi triburi si disensiuni religioase”, spune istoricul consultat de BBC.
”Nu pot si nu voi cere trupelor noastre sa continue sa lupte in razboiul civil al altei tari”, declara Biden. Administratia sa mostenise o decizie privind retragerea trupelor si nu a dorit sa o schimbe.
Razboiul, la fel ca experienta Vietnamului, a marcat presedintia a patru lideri de la Casa Alba si, dupa haosul evacuarii din aceste saptamani, s-ar putea spune ca ”a fost un succes urmat de un esec”.