CtEDO a condamnat Republica Moldova pentru aplicarea torturii fata de un consumator de droguri. Curtea a constatat si ineficienta investigatiei faptelor de tortura

Maltratarea reclamantului si investigarea ineficienta

Potrivit circumstantelor cauzei, la 20 iulie 2012, reclamantul, impreuna cu M., circulau langa sectia de politie Codru cand au fost opriti de mai multi politisti. Amandoi au fost retinuti si escortati la sectia de politie. Potrivit reclamantului, la sectia de politie si-a exprimat dezacordul cu privire la actiunile politiei, dupa care a fost maltratat de mai multi ofiteri de politie, care l-au lovit cu picioarele in cap si corp timp de pana la zece minute. In acest timp l-au insultat, aratand o atitudine discriminatorie clara fata de consumatorii de droguri. M. a fost martor la actiunile de maltratare a politiei.

La 25 iulie 2012, reclamantul a depus o plangere penala la Procuratura in care a solicitat investigarea maltratarii sale de catre ofiterii de politie. Plangerea a fost inaintata Procuraturii s. Centru, care a audiat reclamantul si ofiterii care l-au retinut. Potrivit reclamantului, el a cerut ca tatal lui M. si M. sa fie audiati ca martori, mentionand ca M. a fost martorul actiunilor de maltratare, in timp ce tatal lui M. l-a vazut pe reclamant dupa incident cu semne clare de rele tratamente pe fata lui. Cu toate acestea, cei doi martori nu au fost audiati de catre procuror.

Prin ordonanta sa din 29 august 2012, procuratura a refuzat sa initieze proceduri penale. Procurorul a constatat ca reclamantul fusese retinut sub suspiciunea ca se afla sub influenta drogurilor, o suspiciune confirmata ulterior criminalistic. Mai mult, initial ii declarase procurorului ca nu avea nimic in seringi, in timp ce raportul criminalistic gasise droguri ilegale in ele. Avand in vedere aceste circumstante si lipsa unei explicatii coerente, procurorul a constatat ca declaratiile reclamantului nu erau consecvente si erau un mijloc de aparare in cadrul procedurilor penale initiate impotriva reclamantului pentru pastrarea de droguri. La 18 septembrie 2012, reclamantul a atacat ordonanta procurorului. La 28 septembrie 2012, procurorul ierarhic superior a mentinut solutia prin ordonanta sa din 29 august 2012. Reclamantul a contestat aceasta ordonanta la Judecatoria Centru din Chisinau. In sustinerile sale in fata instantei, reclamantul a mentionat ca cei doi martori carora le ceruse audierea nu fusesera inca audiati si ca au fost intimidati sa nu depuna marturie in legatura cu maltratarea sa. In special, M. se temea sa plece de acasa si sa fie arestat.

La 8 noiembrie 2012, judecatorul de instructie a sectorului Centru a mentinut ordonantele si a respins plangerea reclamantului. Judecatorul a constatat ca reclamantul si M. au incercat sa distruga probe impotriva lor si au rezistat ofiterilor care arestau, prin urmare maltratarea ar fi fost justificata.

Reclamantul a sustinut ca a fost maltratat continuu timp de pana la zece minute si a suferit o serie de vanatai la diferite parti ale corpului sau. La doi ani dupa evenimente, o evaluare psihologica efectuata de Centrul de reabilitare Memoria confirmase ca suferise de tulburari de stres post-traumatic. Reclamantul afirma ca politistii au strigat insulte asupra reclamantului in timp ce il maltratau, aratandu-le motivatia discriminatorie. Reclamantul a indicat ca potrivit unui studiu Promo-LEX din 2014 privind atitudinea ofiterilor de politie moldoveni fata de consumatorii de droguri, 70% dintre acestia au considerat ca consumatorii de droguri erau mai degraba criminali decat victime ale consumului si 63% asociau consumatorii de droguri cu infractorii.

Constatarile Curtii

Curtea a constatat violarea art. 3 sub aspect substantial. Avand in vedere lipsa oricarei explicatii plauzibile pentru originea numeroaselor vanatai de pe diferite parti ale corpului reclamantului, Curtea a concluzionat ca a fost maltratat in timpul detentiei. Prin urmare, a existat o incalcare a articolului 3.

Curtea a constatat violarea art. 3 sub aspectul investigarii si controlului judiciar ineficient. Curtea noteaza, de asemenea, ca procuratura nu a intervievat niciunul dintre medicii care l-au vazut pe reclamant in 20, 23 si 24 iulie 2012, in special, medicul care l-a vazut pe reclamant in 20 iulie 2012 si care a fost singurul expert medical care a vazut reclamantul inainte de eliberare. In sfarsit, modul in care instanta nationala a realizat controlul judiciar ridica ingrijorari suplimentare. In special, in ceea ce priveste originea prejudiciului reclamantului, instanta nationala s-a bazat pe motive, cum ar fi faptul ca utilizarea fortei a fost justificata de actiunile reclamantului. Prin urmare, Curtea a indicat ca procurorii si judecatorul au luat astfel un rol activ in favorizarea ofiterilor acuzati de rele tratamente, actiuni realizate in detrimentul reclamantului. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a constatat ca autoritatile nu si-au indeplinit obligatiile care decurg din articolul 3 al Conventiei de a asigura o investigatie eficienta a acuzatiilor reclamantului de rele tratamente.

Curtea a dispus achitarea  in beneficiul reclamantului a sumei de 7500 Euro cu titlu de prejudiciu moral si a sumei de 1500 Euro in calitate de costuri si cheltuieli. Hotararea poate fi accesata aici

Pozitia Promo-LEX si Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM)

Potrivit Avocatului Asociatiei Promo-LEX, Director al Programului Drepturile Omului, Vadim Vieru, ”aceasta cauza reconfirma inca odata ca Procuratura are inca deficiente legate de procesul de investigare a faptelor de tortura, iar controlul judiciar in astfel de cauze poate sa fie formal. De asemenea, CtEDO subliniaza ca politia este afectata de stereotipuri legate de consumatorii de droguri, iar acestia sunt tratati ca si infractori, mai putin ca persoane dependente care necesita tratament”.

Potrivit Directorului Executiv IDOM, Vanu Jereghi, ”autoritatile statului trebuie sa atraga atentie asupra cazurilor de tortura impotriva consumatorilor de droguri. Sustinem eforturile realizate de autoritati pana in prezent si consideram ca sistemul judiciar trebuie sa fie reformat astfel ca asemenea cazuri sa nu se mai repete”

Procurorii care au refuzat in pornirea urmaririi penale sunt Eugeniu Gore si Nicolae Geru. Controlul judiciar a fost realizat de judecatorul Borislav Babenco.

Reclamantul a fost reprezentat in fata CtEDO de avocatii IDOM si Promo-LEX, iar servicii de reabilitare au fost acordate de CRVT ”Memoria”.