CtEDO i-a oferit 3 luni Republicii Moldova ca sa reglementeze cazul lui Petrenco - Promo-lex

Comunicatul emis de Promo-lex:

Cauza se refera la retinerea, arestarea si detentia reclamantilor în baza unor acuzatii de tulburari în masa ca urmare a unei demonstratii pe care acestia au organizat-o în fata sediului Procuraturii Generale în septembrie 2015. Toti reclamantii au fost detinuti timp de patru luni si jumatate în penitenciarul nr. 13 si aproximativ pentru aceeasi perioada de timp s-au aflat în arest la domiciliu.

În perioada în care acestia se aflau în arest la domiciliu, reclamantii au fost fortati sa poarte bratari electronice, pe care trebuiau sa le încarce la fiecare cinci ore.

Reclamantii s-au plâns CtEDO cu privire la urmatoarele violari ale Conventiei:

Primul reclamant s-a plâns cu referire la conditiile detentiei sale în penitenciarul nr. 13. Detentia reclamantului în Penitenciarul nr. 13 a reprezentat un tratament inuman si degradant, încalcându-se Articolul 3 al Conventiei si Articolul 8 din Conventie.

Toti reclamantii se plâng, în temeiul articolului 5 § 1 al Conventiei, ca privarea de libertate nu se baza pe o suspiciune rezonabila ca acestia au comis o infractiune si ca detentia acestora a fost arbitrara si ilegala.

Ei, de asemenea se plâng în temeiul articolului 5 §§ 3 si 4 ca privarea lor de libertate nu a fost bazata pe motive relevante si suficiente si ca instantele nationale nu si-au motivat suficient hotarârile judecatoresti cu privire la aplicarea si prelungirea masurilor preventive.

Toti reclamantii, cu exceptia primului reclamant, s-au plâns în temeiul articolului 8 al Conventiei ca fortarea lor de a purta bratari electronice a constituit o actiune ilegala si  a reprezentat o interventia disproportionata în dreptul lor la respectarea vietii private.

Toti, cu exceptia primului reclamant, s-au plâns în temeiul articolului 11 al Conventiei ca dreptul reclamantilor la întrunire pasnica a fost încalcat prin aplicarea în calitate de masura preventiva a interdictiilor de a merge în locuri unde se petrec actiuni de proteste în masa.

Primul reclamant se plânge, în temeiul articolului 13 din Conventie, ca el nu a avut o cale de atac eficienta împotriva încalcarii drepturilor sale garantate de articolul 3 al Conventiei.

Cu exceptia primului si a celui de-al patrulea reclamant, reclamantii se plâng conform articolului 13, ca acestia nu a avut o cale de atac eficienta împotriva încalcarii articolului 11 din Conventie (cu privire la interdictia stabilita de instanta de judecata de a participa la întruniri publice).

CtEDO a adresat partilor întrebari legate de existenta sau inexistenta violarilor sub aspectele descrise mai sus, dupa cum urmeaza:

• Violarea art. 3 CEDO (a se vedea Cristioglo v. Moldova, no. 24163/11, § 24, 26 Aprilie 2016), sub aspectul conditiilor de detentie din Penitenciarul nr. 13;
• Violarea art. 5.1 CEDO (a se vedea Musuc v. Moldova, no. 42440/06, § 33, 6 Noiembrie 2007;
  Brega si altii v. Moldova, no. 61485/08, § 42, 24 Ianuarie 2012) sub aspectul legalitatii detentiei;
• Violarea art. 5.3 CEDO (a se vedea Buzadji v. Moldova [GC], no. 23755/07, §§ 115-123, ECHR 2016) sub aspectul lipsei motivelor rezonabile de a aplica si prelungi masura preventiva de arest în privinta reclamantilor;
• 8.1 si art. 8.2 CEDO (a se vedea Raninen v. Finlanda, hotarârea din 16 Decembrie 1997, Reports 1997-VIII, § 63) sub aspectul legalitatii aplicarii fortate a bratarilor electronice în privinta reclamantilor;
• 11 CEDO (a se vedea Brega v. Moldova, no. 52100/08, § 47, 20 Aprilie 2010) sub aspectul respectarii dreptului la libertatea de întrunire;
• 13 CEDO (a se vedea Segheti v. the Moldova, no. 39584/07, § 38, 15 Octombrie 2013) sub aspectul lipsei unor remedii eficiente în legatura cu violarea art. 3;

Potrivit avocatului Asociatiei Promo-LEX, Vadim Vieru, „Aceasta cauza scoate în evidenta  probleme sistemice legate de conditiile de detentie în penitenciarul nr. 13, legalitatea si temeinicia aplicarii si prelungirii masurilor preventive de arest, precum si limitarea dreptului la libertatea de întrunire prin aplicarea în calitate de masura provizorie a interdictiei de a merge în locuri unde se petrec actiuni de proteste în masa.

În premiera, în cazurile cu privire la Republica Moldova, Curtea formuleaza întrebari partilor cu privire la legalitatea aplicarii bratarilor electronice în contextul circumstantelor acestui caz, în particular.”

Potrivit noii practici a CtEDO, Presedintele Sectiei a acordat partilor un termen pâna la 30 mai 2019, pentru a decide daca partile reglementeaza sau nu cauza în mod amiabil.