In martie, Romania era singurul stat care facea lobby pentru ca Republica Moldova sa obtina statutul de tara candidata la aderarea la UE. Ucraina era favorizata de toate tarile membre si de liderii europeni cu influenta, dar Romania a reusit sa faca un efort diplomatic si politic sustinut si „sa mobilizeze pe toata lumea”, dupa cum sustin surse oficiale de la Bucuresti.
Presedintele Klaus Iohannis si Ministerul Afacerilor Externe au dus munca de convingere cu europenii si au reusit „un rezultat exceptional”, al carui inceput a fost summit-ul informal al liderilor UE de la Versailles, in a carui declaratie a fost introdus un paragraf prin care Consiliul European invita Comisia sa-si exprime opinia legata de cererile de aderare depuse de Moldova si Georgia.
„A fost meritul presedintelui Iohannis”, explica oficialii de la Bucuresti. Seful statului roman a fost cel care i-a convins personal pe Emmanuel Macron si pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care era „relativ reticent” in legatura cu acordarea dreptului la aderare pentru Republica Moldova si caruia i-a luat mai mult timp sa ia o decizie.
Demersurile in sprijinul celor de la Chisinau au fost facute pe doua planuri: tehnic si politic. Tehnic, moldovenii au fost ajutati de catre Guvernul Romaniei sa completeze raspunsurile la chestionarul de aderare, a doua parte a chestionarului, care continea aproape 300 de intrebari, a fost completata de o echipa de experti de la mai multe ministere.
In paralel, s-a depus un efort politic foarte intens, prin discutii inclusiv personale cu liderii europeni, fara a caror sustinere Moldova nu ar fi putut primi, joi seara, la Bruxelles, statutul de candidat la aderare.
„Initial pentru Republica Moldova se vorbea doar de perspectiva europeana si apoi mai vedem cu statutul de candidat. Noi am tras sa fie tratata la pachet cu Ucraina”, povestesc oficialii romani. Acestia subliniaza importanta sincronizarii analizarii dosarelor Ucrainei si Moldovei in forurile UE si marea reusita - obtinerea unui tratament egal intre cele doua tari in privinta aderarii.
Ce a contat cel mai mult pentru succesul nesperat al Moldovei?
„Relatia personala si respectul lui Macron pentru Klaus Iohannis, relatiile lui Nicu Popescu (ministrul de externe al Moldovei - n.r.) care a trait in Franta si are o retea de relatii, Maia Sandu care si-a construit si ea o relatie cu presedintele Frantei. Convingerea lui Macron a fost factorul important, si a cancelarului Scholz, care era mai retinut”.
Au contat si conferintele organizate la Bucuresti cu ministrii de Externe ai Frantei si Germaniei, pentru ca era important ca europenii sa vada ca cele doua tari sustin Moldova.
”Daca nu exista acest sprijin pentru Republica Moldova, Rusia ar fi interpretat ca pe o invitatie la o interventie mai mare in Republica Moldova”, spun oficialii de la Bucuresti.
Acestia sustin insa ca eforturile nu s-au incheiat, pentru ca, spre deosebire de Ucraina, care a primit o lista cu chestiuni concrete pe care trebuie sa le indeplineasca pentru aderare, Moldova are o lista mai scurta, dar cu chestiuni mai generale.
„Trebuie sa obtinem niste definitii mai concrete cu ce trebuie sa faca efectiv”, spun cei de la Bucuresti.