Cum ar trebui împărțită Republica Moldova pentru a atrage mai multe fonduri europene și a reduce diferențele dintre regiuni? Un grup de experți propune un model alternativ de regionalizare, cu trei regiuni de dezvoltare, fiecare cu peste 800 de mii de locuitori și ar include și localitățile din stânga Nistrului. Guvernul spune că va examina propunerea, în timp ce primarii cer mai multă claritate privind atribuțiile și serviciile pentru cetățeni.
Autorii proiectului susțin că regionalizarea nu ar trebui făcută doar pentru a reduce numărul primăriilor, ci și pentru a pregăti țara să gestioneze proiecte mari de dezvoltare și să acceseze fonduri europene.
Igor MUNTEANU, FONDATOR IDIS „VIITORUL”: „În raport cu UE, noi trebuie să avansăm și să consolidăm niște structuri care să fie capabile să gestioneze fonduri, să coordoneze prioritățile de dezvoltare și să fie reprezentative pentru niște regiuni mai mari, care să ofere economii de scară. Din modelul guvernamental pe care l-am văzut, am identificat niște incompatibilități cu standardul NUTS 2.”
Munteanu explică faptul că standardul european NUTS 2 prevede un prag de cel puțin 800 de mii de locuitori pentru fiecare regiune. Potrivit acestuia, respectarea criteriilor ar facilita accesul la finanțare europeană, iar planul Guvernului ar trebui să includă și stânga Nistrului, autonomia Găgăuză și Taraclia.
Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC IDIS „VIITORUL”: „Noi nu putem pe dânșii să-i izolăm de restul Republicii Moldova și să nu fie parte a unui proces de dezvoltare economică, care presupune inclusiv fonduri de preaderare, infrastructură.”
În același timp, delimitarea separată a regiunii metropolitane Chișinău, a nordului și a sudului ar scoate mai bine în evidență diferențele economice și nevoile fiecărei zone.
Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC IDIS „VIITORUL”: „Mai mult decât atât, se vede foarte clar profilul regional. Nordul are profilul său, sudul are profilul său, diferențele în creștere, salariale și produsul intern brut.”
Directorul Congresului Autorităților Locale din Moldova, aflat la eveniment, spune că proiectul trebuie analizat atent și cere consultări mai largi pe subiectul reformei administrativ- teritoriale.
Viorel FURDUI, DIRECTORUL EXECUTIV CALM: „În opinia noastră, ceea ce lipsește Guvernului în raport cu această viziune este complexitatea abordării și, în principal, lipsa unor analize de impact.”
De partea cealaltă și primarii, prezenți la dezbateri, au spus că vor să înțeleagă cum vor funcționa celei 3 regiuni.
Alexandr PETKOV, PRIMARUL ORAȘULUI BĂLȚI: „Dacă la Bălți se va adăuga încă un oficiu teritorial la Cancelaria de Stat, nu am nevoie de o așa colaborare. Doresc o colaborare între puteri și asta este normal. Doresc o desconcentrare. Doresc o normă clară în ceea ce privește fiscalitatea.”
Alina PASCARU, PRIMARUL COMUNEI BĂNEȘTI: „Eu cel mai mult îmi doresc pentru cetățenii comunii Bănești, ca oamenii, pentru un certificat, pentru un aviz, să nu fie nevoie să meargă departe, să fie clarificat, fie la nivel local, fie la nivelul primăriei nou amalgamate.”
Într-o reacție pentru Pro TV responsabilii de la Guvern ne-au spus că autoritățile vor examina toate propunerile și recomandările până la varianta finală a proiectului, precizând că obiectivul reformei este să avem primării mai puternice și resurse pentru dezvoltarea satelor și orașelor.
„Obiectivul reformei este să avem primării mai puternice, servicii publice mai bune și mai multe resurse pentru dezvoltarea satelor și orașelor. Cele trei regiuni propuse – Nord, Centru și Sud – vor ajuta primăriile să coopereze, să atragă fonduri europene și să realizeze proiecte comune de dezvoltare.”
Potrivit noii harți administrative a Republicii Moldova, prezentată pe 8 octombrie de Guvern, după alegerile locale din anul viitor, vom avea 273 de primării, trei regiuni – nord, sud și centru și trei municipii - Chișinău, Bălți și Taraclia. Autonomia Găgăuză va continua să aibă un statut special.