Cum este folosita limba romana ca instrument al razboiului hibrid dus de Moscova in Republica Moldova

Limba romana vs. limba moldoveneasca

„In adresarile si documentele oficiale, cumva Rusia evita sa abordeze problema lingvistica. Ei spun ca aceasta este o problema interna a Republicii Moldova. Daca este sa ne conducem dupa reactiile [rusofonilor] din Republica Moldova, ne putem da seama care este pozitia curentului rus in Republica Moldova si anume ca limba vorbita ar fi cea „moldoveneasca”, nu limba romana. Acest lucru este explicabil, deoarece denumirea limbii este un element definitoriu al identitatii nationale. In jurul acestui fenomen se da acea mare lupta”, a explicat pentru Veridica.ro analistul politic si fostul diplomat, Anatol Taranu.

Teoria cu limba moldoveneasca, distincta de cea romana, a fost intens promovata in perioada Uniunii Sovietice. Imediat dupa anexarea Basarabiei sovieticii au inceput sa foloseasca asa-numita limba moldoveneasca, pe fond cuvinte romanesti, scrisa in grafie chirilica. Oficial, limba romana in grafie latina a fost interzisa de sovietici pe 10 februarie 1941. Ulterior, la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si intrarea Basarabiei in randul republicilor sovietice, grafia latina a limbii romane a fost inlocuita de grafia cu litere chirilice.

Miscarile de emancipare natioanala de la finele anilor `80 si protestele in masa ale basarabenilor au fortat Sovietul Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti sa accepte revenirea la scrierea cu grafie latina. Ulterior, in 1990, 31 august a fost declarata sarbatoarea nationala sub denumirea de „Limba Noastra cea Romana" sau „Ziua Limbii Romane”.

Inca de la inceputul anilor `90 mentinerea cetatenilor intr-o permanenta stare de confuzie si razboi identitar a distras de multe ori atentia de la probleme importante si de la diverse manevre ale Moscovei. Multi politicieni au folosit acest prilej pentru a obtine dividende politice sau pentru a-si camufla actiunile de spoliere a resurselor statului, iar statutul juridic al limbii romane in Republica Moldova a complicat si mai mult lucrurile.

Nici macar hotararea din 5 decembrie 2013 a Curtii Constitutionale prin care se statua ca limba romana este cea vorbita in Republica Moldova nu a schimbat prea mult lucruri, in conditiile in care nu a fost pusa in aplicare nici pana astazi.

Judecatorii Curtii Constitutionale precizau atunci ca introducerea limbii romane ca limba vorbita pe teritoriul nou-infiintatului stat Republica Moldova la 27 august 1991, prevaleaza schimbarilor operate in Constitutie in 1994, cand s-a introdus sintagma de „limba moldoveneasca”.

„Declaratia de Independenta este un document juridic fundamental care nu poate fi modificat, nici completat si, cu atat mai putin, anulat. Acest document constituie fundamentul juridic si politic al Constitutiei. Prin urmare, nicio prevedere a acesteia din urma nu poate depasi cadrul Declaratiei de Independenta. Declaratia de Independenta vizeaza Constitutia in integralitatea sa si are un rol-cheie in intelegerea si aplicarea textului Constitutiei, iar in cazul existentei unor divergente intre textul Declaratiei de Independenta si textul Constitutiei, textul constitutional primar al Declaratiei de Independenta prevaleaza”, declara la doar cateva zile dupa decizie presedintele de atunci al Curtii Constitutionale, Alexandru Tanase.

Greu de schimbat in Parlament

La aproape opt ani distanta, deputatii majoritatii pro-europene de la Chisinau se afla si ei in imposibilitatea tehnica de schimbare a acestei denumiri in Constitutie, deoarece ar fi avut nevoie de 68 de mandate din 101 pentru a avea majoritatea constitutionala capabila sa schimbe acest lucru.

„Daca in Parlamentul Republicii Moldova se va constitui o majoritate constitutionala din reprezentantii partii romanesti a societatii moldovenesti, cred ca acest articol va fi amendat imediat. De obicei, una din primele chestiuni care este abordata de orice guvernare din componenta careia fac parte reprezentanti curentului romanesc este acest articol”, este de parere Anatol Taranu.

Cu toate acestea, spune el, din cei 63 de deputati ai PAS „nu stim daca toti sunt romani cu constiinta romaneasca”.

Pe de alta parte, scriitorul si jurnalistul Iulian Ciocan este de parere ca, in general, politicienii nu s-au preocupat de acest aspect, dar o astfel de atitudine serveste cumva intereselor Moscovei.

„Simplul fapt ca limba romana nu a fost recunoscuta ca limba de stat si in tot acest rastimp am avut in Constitutie acest articol 13 prin care se zicea ca limba de stat este „limba moldoveneasca” s-ar putea sa fie si o urmare a influentei Moscovei. Eu nu prea cred ca Moscovei i-ar conveni sa avem aici in Constitutie limba romana. Pe de alta parte, nici guvernantii moldoveni nu au fost foarte consecventi in a repune in drepturile ei firesti limba romana”, este de parere Iulian Ciocan.

Modificarea Constitutiei nu reprezinta o prioritate pentru actuala guvernare

De altfel, politica Partidului Actiune si Solidaritate (PAS) din ultimii ani nu a fost de a se concentra pe aceste aspecte politice legate de limba sau alte chestiuni ce divizau societatea pe criterii identitare. Desi o buna parte din deputatii PAS de astazi sunt si cetateni romani sau au declarat public sentimente nationale pentru Romania, este greu de crezut ca schimbarea denumirii limbii vorbite in Republica Moldova va fi una dintre prioritati.

In general, PAS merge pe o retorica pro-europeana si incluziva care face abstractie de identitatea sau limba vorbita de cetatenii europeni si se concentreaza mai degraba pe probleme ce tin de reducerea coruptiei si cresterii bunastarii cetatenilor Republicii Moldova.

„Da, a fost o discutie artificiala [despre limba vorbita in Republica Moldova], dar chiar si asta a mai expirat. Eu citesc corect semnele. In anii `90 sau chiar 2000, limba romana sau „limba moldoveneasca” era motiv de protest [...] aceasta discutie scotea intr-adevar oamenii in strada. Cumva chestiunea aceasta a limbii vorbite dispare de la sine. Dar ar fi un cadou pentru ei, daca aceasta treaba s-ar reinflama pentru acesta este felul prin care ei vad sa creasca in sondaje si anume sa inflameze astfel de probleme”, a declarat pentru Veridica.ro, deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

El a mai declarat ca altele sunt prioritatile actualei guvernari si majoritati parlamentare.

„Noi vrem sa vorbim despre coruptie, despre standardele mai inalte de viata, despre locuri de munca, despre reforme si justitie echitabila. Ei nu sunt credibili atunci cand vorbesc despre aceste chestiuni. Ei, dimpotriva, prefera subiectele mai emotionale care divizeaza societatea”, a completat el.

La randul sau, deputatul PAS Vasile Soimaru, singurul membru din actuala configuratie parlamentara de la Chisinau care a fost deputat si in primul legislativ al Republicii Moldova, in 1991, a declarat ca „independenta Republicii Moldova a fost ulterior de doua ori furata”.

„Prima data in 1994, atunci cand au venit la putere agrarienii, un fel de comunisti mascati. Ei au fost cei care au bagat in Constitutie articolul 13 ce face referire la „limba moldoveneasca” si au divizat societatea. Chiar si pana astazi se vad consecintele acestei decizii. Ramanem divizati si astazi, deoarece nu este schimbat acest articol 13. Daca am mai fi avut cinci voturi, pe langa cele 63, puteam schimba Constitutia. Din pacate, aceste cinci voturi au fost smulse PAS-ului de asa-numitii nationalisti de la Bucuresti [de la AUR]. Astfel, am fi putut rezolva aceasta problema odata si pentru totdeauna, deoarece atunci cand vin alegerile ea reapare automat si divizeaza oamenii”, a explicat deputatul Vasile Soimaru.

De altfel, pe 22 august, Academia de Stiinte a Moldovei a solicitat Presedintiei, Guvernului si conducerii Parlamentului Republicii Moldova introducerea sintagmei "limba romana" in articolul 13 din Constitutie.

Instrumente ale Moscovei: limba moldoveneasca si limba rusa

Problema limbii vorbite in Republica Moldova ramane o constanta a razboiului hibrid al Rusiei in Republica Moldova pe dimensiunea identitara. Dincolo de teoriile cu limba moldoveneasca, Moscova tine prin toate mijloacele ca limba rusa sa capete un statul special de limba de comunicare inter-etnica. In fapt, o inginerie tehnica care ar obliga statul Republica Moldova sa o foloseasca in actele si documente oficiale, dar si alte inscrisuri juridice limba rusa. Aceasta situatie ar perpetua folosirea limbii ruse in conditiile in care aceasta este tot mai putin vorbita, mai ales de catre generatia tanara, care a crescut dupa prabusirea URSS.

Ultimele semnale au fost date in decembrie 2020, atunci cand Igor Dodon si majoritatea sa socialista au readus in discutie „limba moldoveneasca” ca limba vorbita in Republica Moldova si au incercat sa ii dea un statut special limbii ruse. Curtea Constitutionala a decis insa pe 21 ianuarie 2021 ca „tratamentul preferential al limbii ruse contravine Legii Supreme” si a reiterat ca limba romana este limba de stat in Republica Moldova, iar Constitutia nu contine sintagma „limba de comunicare interetnica”.

Limba rusa este prezenta si in spatiul mediatic: televiziuni locale difuzeaza continut de limba rusa, sunt preluate si canale din Rusia, exista si posturi de radio in limba rusa si, de asemenea, publicatii scrise difuzate inclusiv in zona rurala.

O particularitate o reprezinta Sputnik Moldova, organism media sustinut de Kremlin, o combinatie de radio si continut online care tinteste si publicul din Romania. Narativele anti-occidentale si temele clasice de divizare a societatii, in special cele legate de Biserica si cele ce tin de problemele epidemice cauzate de COVID-19, sunt rostogolite constant de Sputnik Moldova intr-o cheie ce serveste intereselor Moscovei.

Astfel, Sputnik Moldova functioneaza ca un amplificator al mesajelor propagandei ruse si extinde razboiul hibrid asupra Republica Moldova, dar si mai departe inspre Romania prin intermediul limbii romane comune pentru ambele state. O parte din echipa Sputnik Moldova provine de la fosta redactie a fostului trust de presa Flux, condus de Iurie Rosca, care anterior promova valorile romanesti in Republica Moldova si ai carei jurnalisti sunt in continuare bine conectati la realitati politice de la Bucuresti. Sputnik.md a fost lansat pe piata in trei limbi – rusa, romana si, desigur, „moldoveneasca”.

Limitele influentei rusesti

In cei 30 de ani scursi de la proclamarea independentei, Rusia a ramas ancorata in Republica Moldova intretinand abil dileme identitare, sprijinind curentul moldovenist care perpetueaza tezele sovietice privind doua limbi si doua popoare diferite si promovand limba rusa. A facut-o cu ajutorul aliatilor sai locali si prin dominarea spatiului mediatic din Republica Moldova.

Trebuie insa observat ca un secol de dominatie tarista nu a reusit sa inabuse identitatea populatiei majoritare din Basarbia. Limba romana a fost inca de la 1812 una dintre dintre formele de rezistenta la procesul de rusificare. Sovieticii au recurs la metode mai brutale, insa miscarea de renastere nationala a aratat ca si acestea dadusera gres. Nici noile metode, post-sovietice, nu s-au dovedit mai eficiente: generatiile aparute in ultimii 30 de ani cunosc mult mai putin rusa decat cele de dinaintea lor.